Cheltuielile legate de o maşină sunt deductibile sau nedeductibile în funcţie de foarte mulţi factori: felul cheltuielilor, tipul maşinii, scopul utilizării acesteia, timpul şi locul achiziţiei, modul achiziţiei: achiziţie directă, leasing financiar sau opera­ţio­nal. Fiecare dispoziţie are şi excepţii, a căror interpretare este cu dus-întors.

Limitări speciale privind de­ducerea cheltuielilor cu combustibilul
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de veni­turi impozabile.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu combustibilii, deocamdată acestea nu sunt deductibile, însă legea pre­vede mai multe excepţii (art. 21, alin. 4, lit. t): în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, nu sunt deductibile cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasa­geri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folo­sinţa contribuabilului.
Prin urmare, vehiculele care prin construcţie şi echipare sunt des­tinate transportului mixt, atât transportul de persoane, cât şi cel de mărfuri, cum ar fi autofurgonetele, autocamioanele, autodubele etc., nu intră sub incidenţa limitărilor speciale, chiar dacă din punctul de ve­dere al greutăţii şi al numărului de locuri de pasageri s-ar situa în limi­tele prevăzute mai sus.

Excepţii de la limitări
Legea prevede mai multe ex­cep­ţii. Se pot deduce cheltuielile cu com­bustibilii în situaţiile în care ve­hiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pen­tru reparaţii şi/sau intervenţie - care pot fi înzestrate sau nu cu echi­pa­mente tehnice specifice, ce deser­vesc personalul specializat în vede­rea reparării bunurilor, precum şi cele utilizate pentru deplasarea în ac­ţiuni de intervenţie;
b) vehiculele utilizate exclusiv pen­tru pază şi protecţie - utilizate în vederea asigurării siguranţei obiecti­velor, bunurilor şi valorilor precum şi protejării persoanelor;
c) vehiculele utilizate exclusiv pentru curierat - care servesc la pri­mirea, transportul şi distribuirea scri­sorilor, coletelor şi pachetelor;
d) vehiculele utilizate exclusiv drept care de reportaj - special amenajate pentru a găzdui tehnica speci­fică transmisiilor;
e) vehiculele destinate exclusiv utilizării de agenţi de vânzări - utili­zate în cadrul activităţii unei persoa­ne impozabile de către angajaţii a­ces­teia care se ocupă în principal cu prospectarea pieţei, desfăşurarea ac­ti­vităţii de merchandising, negoci­e­rea condiţiilor de vânzare, derularea vânzării bunurilor, asigurarea de ser­vicii postvânzare şi monitoriza­rea clienţilor. Se limitează deduc­ti­bi­litatea taxei la cel mult un vehicul uti­lizat de fiecare agent de vânzări. În această categorie se cuprind şi ve­hiculele de test-drive utilizate de dealerii auto;
f) vehiculele utilizate exclusiv de agenţi de recrutare a forţei de mun­că - utilizate în cadrul activităţii a­gen­ţiilor de plasare a forţei de mun­că de către personalul care se ocupă în principal cu recrutarea şi plasarea forţei de muncă. Se limitează de­du­c­tibilitatea taxei la cel mult un vehi­cul utilizat de fiecare agent de re­crutare a forţei de muncă;
g) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
h) vehiculele utilizate pentru în­chirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

Dovezi
Potrivit unui comunicat ANAF, utilizarea exclusivă a vehiculului pen­tru activităţile exceptate de lege va rezulta din obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada faptului că persoana impozabilă are per­sonal angajat cu calificare în do­meniile prevăzute de excepţii, foile de parcurs din care să rezulte că nu­mai personalul calificat în aceste sco­puri utilizează vehiculele în cauză, precum şi orice alte dovezi supli­men­tare care pot fi utilizate. Alte dovezi ar putea fi o decizie a admi­nistratorului ca vehiculul să fie fo­lo­sit la punctul de lucru pentru intervenţiile desfăşurate conform obiectului de activitate, completarea fişei postului salariatului cu atribuţii de natură a se încadra în excepţiile pre­vă­zute mai sus.
Evident, bonul fiscal trebuie să cu­prindă informaţii referitoare la de­numirea cumpărătorului şi nu­mă­rul de înmatriculare al vehiculului.
Cheltuielile de funcŢionare, ÎntreŢinere Şi reparaŢii
Cheltuielile de funcţionare, în­tre­ţinere şi reparaţii, cu piese de schimb (NU şi cele privind combus­tibilul!) sunt deductibile. Aceleaşi cheltuieli aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale per­soanei juridice sunt deductibile li­mitat, adică la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

Limitări speciale ale dreptului de deducere TVA
Art. 1451 care prevede limitări spe­ciale ale dreptului de deducere a TVA a fost introdus prin OUG nr. 34/ 2009.
În cazul vehiculelor rutiere mo­to­rizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoa­ne, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scau­ne, nu se deduce TVA aferentă achi­zi­ţiilor acestor vehicule şi nici taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile.
Şi în privinţa TVA legea prevede câteva excepţii, când taxa poate fi dedusă:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de per­sonal la şi de la locul de desfă­şu­rare a activităţii, precum şi vehi­cu­lele spe­cial adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehicu­lele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
În plus faţă de aceste categorii, care se regăsesc şi la excepţiile de la limitările privind deducerea cheltuielilor cu combustibilii, legea mai pre­vede două excepţii:
c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în ca­drul unui contract de leasing financiar sau operaţional;
d) vehiculele utilizate în scop co­mercial, respectiv în vederea re­vân-zării.
Având în vedere prevederea ex­presă a legii care nu permite dedu­cerea TVA decât în cazul utilizării ex­clusive pe categoriile exceptate, re­zul­tă că dacă vehiculele sunt utili­zate parţial pentru categoriile exceptate şi parţial pentru alte activităţi, nu vor beneficia de deducerea TVA.
Potrivit legii, prin „achiziţie de vehicule” se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a ve­hi­culului. De aici rezultă că limi­tarea deducerii TVA NU se aplică şi pentru prestările de servicii legate direct de vehiculele în cauză, cum ar fi servi­ciile de reparaţii şi între­ţi­nere a au­tovehiculelor sau ratele de leasing. În cazul achiziţiilor intracomunitare de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă rezultă că a­ceasta este în totalitate o taxă nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie.
De asemenea, limitările speciale NU se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de data de 1 mai 2009 pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motori­zate, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 mai 2009 inclusiv. Potrivit explicaţiilor date de ANAF, vehiculele pentru care au fost platite avansuri integral înainte de 1 mai 2009 nu vor face obiectul excluderii dreptului de deducere a TVA, chiar dacă livrarea lor are loc după data de 1 mai. Dacă au fost achitate parţial avansuri înainte de 1 mai 2009 şi li­vra­rea are loc după această dată, TVA va fi deductibilă proporţional cu suma achitată înainte de 1 mai 2009. Vehiculele achiziţionate îna­inte de 1 mai 2009 beneficiază de drept de deducere integral potrivit legii, chiar dacă sunt cumpărate cu plata în rate care se achită şi după 1 mai 2009 sau dacă plata se face la anumite termene şi după data de 1 mai.

Autoturisme în leasing, ratele de leasing
În cazul leasingului financiar, uti­lizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, lo­catorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul lea­singului financiar, şi de către lo­cator, în cazul leasingului opera­ţi­onal, cheltuielile fiind deductibile. În ca­zul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatorul deduce chiria (rata de leasing).
Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate de utilizator, repre­zentând chiria - rata de leasing - în ca­zul contractelor de leasing ope­ra­ţional, respectiv cheltuielile cu a­mor­tizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile pri­vind operaţiunile de leasing şi socie­tăţile de leasing.
Potrivit ANAF, prevederile pri­vind eliminarea dreptului de dedu­cere a TVA nu vor fi aplicabile pentru ratele de leasing plătite de utili­zatori societăţilor de leasing pe pe­ri­oada derulării contractelor de lea­sing, întrucât acestea reprezintă din punct de vedere al TVA prestări de servicii în sensul art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal, dar se vor aplica pentru valoarea la care se face tran­sferul dreptului de proprietate la sfâr­şitul contractului de leasing, aceasta fiind considerată o livrare de bunuri.
Potrivit pct. 7 alin. (2) din nor­mele de aplicare a Codului Fiscal, se consideră a fi sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatorul/utilizatorul poate opta pentru cum­pă­ra­rea bunului înainte de sfârşitul pe­ri­oadei de leasing, dar nu mai devre­me de 12 luni. În acest context, dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locator/utilizator se exercită înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se consideră că nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri de la data de la care bunul este pus la dispoziţia locatorului/utilizatorului, situaţie în care prevederile privind eliminarea dreptului de deducere se aplică la în­treaga valoare de achiziţie a vehi­cu­lului, în limitele şi în condiţiile pre­văzute de lege.
Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locator/utilizator se exercită după derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, dar înainte de sfârşitul perioadei de leasing, se consideră că are loc o livrare de bunuri la valoarea la care se face transferul, valoare ce include şi ratele care nu au ajuns la scadenţă.

Activităţi independente
Pentru activităţile independente, condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi de­du­se, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activi­tăţilor desfăşurate în scopul rea­li­zării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind a­mortizarea, prevăzute de lege.
Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate de utilizator, repre­zen­tând chiria - rata de leasing - în ca­zul contractelor de leasing opera­ţio­nal, respectiv cheltuielile cu a­mor­tizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile pri­vind operaţiunile de leasing şi socie­tăţile de leasing.
Combustibilii nu se pot deduce pâ­nă la 31 decembrie 2010, în schimb cheltuielile de funcţionare, în­treţinere şi reparaţii ale autoturismului (inclusiv TVA) sunt deduc­ti­bile integral la calculul impozitului pe venit, în măsura în care se poate dovedi că vehiculul este utilizat în sco­pul realizării venitului (indife­rent dacă este în proprietatea PFA sau în comodat).