Reducerea cu 25% a salariilor din sistemul public a produs un nou val de schimbări  în ceea ce priveşte ofertele de angajare venite din zona privată, firmele având lefuri de încadrare şi cu 30% mai mici decât cele oferite „veteranilor”. Creşterea numărului persoanelor aflate în căutarea unui job, dar şi semnalul dat la nivel naţional că ajustările salariale continuă sunt motive suficiente pentru ca societăţile private să profite şi să se gândească la economii. Oficial, angajatorii dau vina pentru salariile „anemice” oferite la încadrarea personalului pe criza economică, ei evitând să spună că acum au de unde alege şi că preferă să plătească mai puţin la început. În felul acesta scapă de pericolul angajării unei persoane nepotrivite pe o leafă prea mare.

O radiografie a anunţurilor de angajare postate de companiile private arată că nivelul ofertelor financiare s-a redus semnificativ. Dacă o secretară, bună cunoscătoare a unei limbi străine, primea în urmă cu câteva luni în jur de 500 de euro la încadrarea pe post, acum trebuie să se mulţumească şi cu 350 de euro atunci când caută un job nou. Şi în cazul inginerilor s-au operat ajustări importante. Un absolvent de facultate nu poate avea pretenţia să câş­tige mai mult decât salariul mediu pe economie, iar o persoană cu experienţă este angajată cu o leafă de maximum 2.000 de lei.

În majoritatea domeniilor de ac­tivitate se observă astfel de reduceri. Şi agenţii de vânzări au avut de su­ferit, leafa trecută pe cartea de mun­că în cazul personalului nou intrat în firmă fiind de cel mult 200-250 de euro, restul veniturilor rezultând din acordarea unui procent fix din încasările realizate de fiecare angajat în parte.

Salariile de 1.000 de euro au devenit un vis 
Pretenţii la angajare de 1.000 de euro apar doar în puţine cazuri, fiind vorba despre persoane cu o experienţă îndelungată în muncă. Nu discutăm despre poziţiile de ma­nagement, unde salariile continuă să fie destul de atractive, ci despre specialişti. Astfel, un contabil sau un analist financiar sunt „curtaţi” cu sume sub 4.000 de lei net. 
De altfel, această scădere a ofertelor salariale în momentul angajării a produs discrepanţe majore între le­furile nou-veniţilor şi cele ale vetera­nilor din companii. Nu contează că nivelul pregătirii şi experienţa sunt similare, important este momentul în care s-a făcut încadrarea. Sunt ca­zuri în care un lucrător „vechi” câş­tigă şi cu 30% mai mult decât cel care abia a intrat în firmă. Aşa se explică şi stoparea migraţiei de personal din­tr-o societate în alta. Românii se decid mult mai greu să-şi schimbe angajatorul. În acest moment, ei pun pe primul loc siguranţa jobului şi pe cel secund salariul încasat, spe­rând că va trece această perioadă delicată şi vor putea apoi să solicite majorări.
  
Startul a fost dat în octombrie 2008
În mediul privat, nu doar angajaţii care intră în activitate acum au de suferit, lucrătorii cu experienţă fiind şi ei destul de loviţi. În cazul lor reducerile s-au operat la venituri, nu la lefurile de încadrare, şi sunt un­deva la 15% din ceea ce câştigau îna­inte. Veştile venite din zona statului, potrivit cărora sunt mulţi angajaţi care au rămas cu salarii nete sub 600 de lei, îi determină pe lucrătorii din companiile private să închidă ochii atunci când li se spune că trebuie făcute anumite ajustări. Firmele au tăiat mai întâi bonusurile pe care le acordau cândva. Primele operaţii au apărut la tichetele de masă, combus­tibil, telefoane etc. Sunt însă destul de multe situaţii în care s-a interve­nit şi la nivelul salarizării. Aici, mun­citorii au avut de ales între varianta concedierii unui număr mare de lu­crători şi cea a reducerii cheltuielilor salariale prin ajustări negative la fie­care angajat în parte. Astfel, dacă în decembrie 2008 salariul din mediul privat a avut un avans de 13,2%, un an mai târziu procentul era undeva la doar 5%. Având în vedere că ul­ti­mele luni din an reprezintă şi peri­oadele în care se acordă prime se poa­te observa foarte clar că s-au rea­li­zat reduceri drastice.

În 2010 semnalele sunt cu mult mai negative, creşteri de venituri fiind văzute doar în cazuri spora­dice. Faptul că economia României nu a reuşit să iasă din criză a înrău­tăţit şi mai mult lucrurile. În plus, dis­cuţiile purtate pe marginea sala­riului minim pe economie produc şi ele efecte. Intenţia Guvernului de a reintroduce valori diferite pentru pri­vat şi stat va provoca haos. Mai mult, dorinţa Executivului de a schim­ba Codul Muncii în aşa fel în­cât salariile din firme să fie stabilite la nivel individual va permite patro­nilor „să intre” şi mai mult în lefuri. Nu este exclus ca, după adoptarea aces­tei legi, marea masă a angaja­ţi­lor să fie plătită cu salariul minim pe economie, fără a mai exista nicio di­ferenţă între domeniile de activitate. Astfel, contractele colective de mun­că la nivel de ramură pot deveni is­torie, producându-se o uniformizare a lefurilor.
Ceea ce nu înţelege însă Guver­nul este că printr-o astfel de decizie îşi taie singur craca de sub picioare, veniturile care vor ajunge la buget din impozitarea muncii fiind din ce în ce mai mici.

Unde vor tinerii să lucreze
Firma Catalyst a realizat, în urma unui sondaj care a avut 2.246 de repondenţi, topul: „Cei mai doriţi anga­­jatori din 2010”. Clasamentul po­ziţionează pe primele locuri branduri puternice de la noi din ţară precum Coca-Cola HBC, P&G, Oracle, BCR, L’oreal, Orange, Vodafone sau KPMG. Tinerii cu o pregătire temei­nică preferă să-şi dezvolte o carieră într-o multinaţională care le poate fa­c­ilita plecarea în străinătate. „Mo­ti­vele care stau la baza acestui cla­sa­ment ţin atât de atractivitatea in­dus­triilor şi a joburilor oferite, dar şi de câteva strategii pe care compa­niile le-au aplicat în toată această pe­rioadă. Aceste companii au fost prezente continuu în piaţă cu mesaje adresate tinerilor cu potenţial, meto­de interactive de atragere de talente şi procese de recrutare interactive, în cadrul cărora tinerii cunosc mai bine compania şi oportunităţile oferite”, au explicat reprezentanţii Catalyst.

Cei mai doriţi 10 angajatori
  1. Coca-Cola HBC
  2. P&G
  3. KRAFT FOODS
  4. Oracle
  5. L’Oreal România
  6. HP
  7. BCR
  8. BRD Groupe Société Générale
  9. PricewaterhouseCoopers
10. Orange