Cum se va putea „economisi” din CAS-ul pe activităţi independente
de Adrian Mosoianu in pe 3 Septembrie 2010, 19:19
Proiectul legii unitare a pensiilor, programată să intre în vigoare de la anul, prevede că nu se aplică CAS contribuţiilor la fonduri de pensii private facultative
Foto
Administratorii de pe piaţa fondurilor de pensii private facultative (pilonul III) au solicitat mai de mult modificarea legislaţiei în domeniu, astfel încât participanţii la fonduri care contribuie doar din venituri proprii, fără participarea angajatorului, să beneficieze şi de deductibilitatea fiscală a acestuia din urmă şi să poată, în acest fel, să-şi deducă anual din venitul impozabil contribuţii în sumă de până la 800 de euro. Acest lucru ar fi cu atât mai firesc în cazul participanţilor care câştigă doar venituri din activităţi profesionale nesalariale, cum ar fi PFA sau cei care încasează drepturi de autor.
Ultimele modificări la Codul Fiscal prevăd că persoanele care obţin venituri de natură profesională cu caracter repetitiv, lunar, trimestrial sau semestrial, sunt obligate să achite contribuţia individuală de asigurări sociale la sistemul public de pensii, de 10,5%, calculată la o bază lunară plafonată la suma a cinci salarii medii brute pe economie. Potrivit Legii 204/2006, contribuţia la un fond de pensii private facultative (pilonul III) poate fi de până la 15% din veniturile salariale brute lunare sau asimilate acestora ale participanţilor la fonduri.
Plăteşti ca să... plăteşti!
Pentru aceste persoane, punctajul lunar pe baza căruia li se va stabili pensia de la stat va fi calculat utilizând suma obţinută în urma aplicării, asupra venitului net care a constituit baza de calcul a CAS-ului individual, a raportului dintre acest CAS individual (10,5%) şi CAS integral pentru condiţii normale de muncă (31,3%).
Inutil de spus că, în aceste condiţii, pensia totală încasată după retragerea din activitate, rezultată din plata CAS pe venituri profesionale, va fi semnificativ inferioară sumei contribuţiilor. Mai ales dacă avem în vedere că, potrivit calculelor SFin, şi în cazul unui angajat cu carte de muncă, cu CAS integral, cu stagiu complet de cotizare şi salariu dublu faţă de cel mediu pe economie, suma totală încasată sub formă de pensie este de sub 75% din suma contribuţiilor.
Potrivit legislaţiei actuale, singura formă de economisire pentru care se acordă facilităţi fiscale este sistemul pensiilor private facultative, după ce câştigurile din dobânzi bancare au redevenit impozabile, iar Executivul nu dă semne că ar lua în calcul introducerea deductibilităţii pentru primele de asigurare de viaţă.
Cum să mai pui şi deoparte
În aceste condiţii, singura posibilitate legală, pentru persoanele cu venituri din activităţi profesionale, de a „deturna” o mică parte din banii pe care trebuie să-i verse la bugetele statului şi de a-i capitaliza în beneficiu propriu este aceea de a contribui la pilonul III. Asta pentru că legea le include printre categoriile eligibile pentru participarea la fonduri de pensii private facultative. Astfel, potrivit Legii 204/2006 şi normelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), nu doar salariaţii, ci şi persoanele care obţin venituri din activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din activităţi profesionale, aşa cum sunt definite în Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, se pot înscrie la pilonul III. Dat fiind că noul Cod Fiscal prevede că orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit de 16%, iar în cazul PFA-urilor impozitate pe bază de norme de venit, acestea nu pot fi mai mici decât salariul minim brut pe economie, este cu atât mai important pentru aceste persoane să-şi reducă baza de impozitare. Legislaţia actuală prevede că, la stabilirea venitului net anual din activităţi independente, în rândul veniturilor deductibile, care se scad din venitul brut, se numără şi contribuţiile la pilonul III, în limita a 400 de euro (33,3 euro pe lună) pe an, transformaţi în lei la cursul mediu anual al BNR.
De la anul - deductibilitate totală
Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice prevede că, printre tipurile de venituri pentru care nu se datorează CAS se numără şi „contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii”, adică 400 de euro pe an sau 33,3 euro pe lună. Astfel, în condiţiile în care o persoană cu venituri din activităţi profesionale decide să contribuie la un fond de pilon III cu această sumă maximă lunară (care la cursul actual al reprezenta circa 140 de lei), şi-ar reduce baza lunară de impunere a CAS cu această sumă, bani care s-ar capitaliza, prin investiţii, în contul său personal de pensie privată facultativă.
Să presupunem că o persoană are venituri lunare din activităţi profesionale în sumă egală cu actualul salariu mediu brut pe economie, de 1.836 de lei. Dacă plăteşte lunar la un fond de pensii de pilon III suma maximă deductibilă, de 140 de lei, aceşti bani se deduc mai întâi din baza de impunere a cotei unice de 16%, rezultând un impozit pe venit în sumă de circa 271 de lei (în ipoteza, teoretică, că nu se aplică nicio altă deducere). După aplicarea impozitului, rămâne un venit net de circa 1.564 de lei - bază de impunere a CAS individual pentru această categorie de persoane.
Dacă proiectul legii sistemului unitar de pensii publice va fi adoptat în forma sa actuală (şi presupunând că nu se va mai modifica Codul Fiscal), contribuţia lunară la pilonul III, de 140 de lei, se va scădea şi din baza de impunere a CAS, iar obligaţia lunară de plată a acestei contribuţii se va ridica la circa 150 de lei. În total, persoana respectivă va plăti la bugetele statului (impozit + CAS) cam 411 lei pe lună, respectiv aproape 5.000 de lei pe an. Fără contribuţia deductibilă la pilonul III, ar plăti la bugete 456 de lei pe lună (aproape 5.500 lei pe an) şi nici nu ar pune pe cont propriu bani deoparte pentru pensie.
Ar trebui să poată cumula deductibilitatea
Chiar dacă neincluderea contribuţiilor la fonduri de pensii private facultative în baza de impunere a CAS va fi menţinută în legea sistemului unitar de pensii publice, sumele deduse economisite sunt totuşi mici. În aceste condiţii, pe lângă necesitatea majorării pragului actual de deductibilitate, ar putea reveni în actualitate o propunere mai veche a administratorilor de fonduri de pensii private facultative. Anume aceea ca, în situaţiile în care doar angajatul contribuie la un astfel de fond, fără sprijinul financiar al angajatorului, angajatul să beneficieze de o deductibilitate anuală totală de 800 de euro, dat fiind că, în prezent, limita de deducere este de 400 de euro pentru salariat (din impozitul pe venit) şi 400 pentru angajator (din impozitul pe profit). Această posibilitate ar fi cu atât mai firească în cazul persoanelor care au venituri doar din activităţi profesionale şi care, de facto, sunt şi angajatori, şi angajaţi.
Ultimele modificări la Codul Fiscal prevăd că persoanele care obţin venituri de natură profesională cu caracter repetitiv, lunar, trimestrial sau semestrial, sunt obligate să achite contribuţia individuală de asigurări sociale la sistemul public de pensii, de 10,5%, calculată la o bază lunară plafonată la suma a cinci salarii medii brute pe economie. Potrivit Legii 204/2006, contribuţia la un fond de pensii private facultative (pilonul III) poate fi de până la 15% din veniturile salariale brute lunare sau asimilate acestora ale participanţilor la fonduri.
Plăteşti ca să... plăteşti!
Pentru aceste persoane, punctajul lunar pe baza căruia li se va stabili pensia de la stat va fi calculat utilizând suma obţinută în urma aplicării, asupra venitului net care a constituit baza de calcul a CAS-ului individual, a raportului dintre acest CAS individual (10,5%) şi CAS integral pentru condiţii normale de muncă (31,3%).
Inutil de spus că, în aceste condiţii, pensia totală încasată după retragerea din activitate, rezultată din plata CAS pe venituri profesionale, va fi semnificativ inferioară sumei contribuţiilor. Mai ales dacă avem în vedere că, potrivit calculelor SFin, şi în cazul unui angajat cu carte de muncă, cu CAS integral, cu stagiu complet de cotizare şi salariu dublu faţă de cel mediu pe economie, suma totală încasată sub formă de pensie este de sub 75% din suma contribuţiilor.
Potrivit legislaţiei actuale, singura formă de economisire pentru care se acordă facilităţi fiscale este sistemul pensiilor private facultative, după ce câştigurile din dobânzi bancare au redevenit impozabile, iar Executivul nu dă semne că ar lua în calcul introducerea deductibilităţii pentru primele de asigurare de viaţă.
Cum să mai pui şi deoparte
În aceste condiţii, singura posibilitate legală, pentru persoanele cu venituri din activităţi profesionale, de a „deturna” o mică parte din banii pe care trebuie să-i verse la bugetele statului şi de a-i capitaliza în beneficiu propriu este aceea de a contribui la pilonul III. Asta pentru că legea le include printre categoriile eligibile pentru participarea la fonduri de pensii private facultative. Astfel, potrivit Legii 204/2006 şi normelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), nu doar salariaţii, ci şi persoanele care obţin venituri din activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din activităţi profesionale, aşa cum sunt definite în Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, se pot înscrie la pilonul III. Dat fiind că noul Cod Fiscal prevede că orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit de 16%, iar în cazul PFA-urilor impozitate pe bază de norme de venit, acestea nu pot fi mai mici decât salariul minim brut pe economie, este cu atât mai important pentru aceste persoane să-şi reducă baza de impozitare. Legislaţia actuală prevede că, la stabilirea venitului net anual din activităţi independente, în rândul veniturilor deductibile, care se scad din venitul brut, se numără şi contribuţiile la pilonul III, în limita a 400 de euro (33,3 euro pe lună) pe an, transformaţi în lei la cursul mediu anual al BNR.
De la anul - deductibilitate totală
Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice prevede că, printre tipurile de venituri pentru care nu se datorează CAS se numără şi „contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii”, adică 400 de euro pe an sau 33,3 euro pe lună. Astfel, în condiţiile în care o persoană cu venituri din activităţi profesionale decide să contribuie la un fond de pilon III cu această sumă maximă lunară (care la cursul actual al reprezenta circa 140 de lei), şi-ar reduce baza lunară de impunere a CAS cu această sumă, bani care s-ar capitaliza, prin investiţii, în contul său personal de pensie privată facultativă.
Să presupunem că o persoană are venituri lunare din activităţi profesionale în sumă egală cu actualul salariu mediu brut pe economie, de 1.836 de lei. Dacă plăteşte lunar la un fond de pensii de pilon III suma maximă deductibilă, de 140 de lei, aceşti bani se deduc mai întâi din baza de impunere a cotei unice de 16%, rezultând un impozit pe venit în sumă de circa 271 de lei (în ipoteza, teoretică, că nu se aplică nicio altă deducere). După aplicarea impozitului, rămâne un venit net de circa 1.564 de lei - bază de impunere a CAS individual pentru această categorie de persoane.
Dacă proiectul legii sistemului unitar de pensii publice va fi adoptat în forma sa actuală (şi presupunând că nu se va mai modifica Codul Fiscal), contribuţia lunară la pilonul III, de 140 de lei, se va scădea şi din baza de impunere a CAS, iar obligaţia lunară de plată a acestei contribuţii se va ridica la circa 150 de lei. În total, persoana respectivă va plăti la bugetele statului (impozit + CAS) cam 411 lei pe lună, respectiv aproape 5.000 de lei pe an. Fără contribuţia deductibilă la pilonul III, ar plăti la bugete 456 de lei pe lună (aproape 5.500 lei pe an) şi nici nu ar pune pe cont propriu bani deoparte pentru pensie.
Ar trebui să poată cumula deductibilitatea
Chiar dacă neincluderea contribuţiilor la fonduri de pensii private facultative în baza de impunere a CAS va fi menţinută în legea sistemului unitar de pensii publice, sumele deduse economisite sunt totuşi mici. În aceste condiţii, pe lângă necesitatea majorării pragului actual de deductibilitate, ar putea reveni în actualitate o propunere mai veche a administratorilor de fonduri de pensii private facultative. Anume aceea ca, în situaţiile în care doar angajatul contribuie la un astfel de fond, fără sprijinul financiar al angajatorului, angajatul să beneficieze de o deductibilitate anuală totală de 800 de euro, dat fiind că, în prezent, limita de deducere este de 400 de euro pentru salariat (din impozitul pe venit) şi 400 pentru angajator (din impozitul pe profit). Această posibilitate ar fi cu atât mai firească în cazul persoanelor care au venituri doar din activităţi profesionale şi care, de facto, sunt şi angajatori, şi angajaţi.