Un proiect de „modificare a schimbării” Codului Fiscal, lăsat moştenire de cei doi foşti miniştri, dublează la 35% CAS-urile pe activităţi independente
Visul angajaţilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), dar şi al consultanţilor fiscali e pe cale să devină realitate. Guvernul a redactat şi a pus pe şest în dezbatere publică proiectul unei noi modificări a Codului Fiscal. Acesta ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi aplică ideea mai veche a introducerii contribuţiilor de asigurări sociale în Cod, fiind creat un nou titlu - IX’1 - Contribuţii sociale obligatorii - special în acest sens.
Citeşte Proiectul de modificare a Codului Fiscal
Intenţii frumoase, dar inaplicabile
„Un act normativ pentru modificarea ordonanţei de urgenţă şi a normelor de aplicare ale Codului Fiscal a fost discutat într-o primă lectură miercuri, în şedinţa Guvernului, iar documentul va intra zilele acestea pe circuitul de avizare, iar săptămâna viitoare (în această săptămână - n.r.) modificările vor fi adoptate într-o nouă şedinţă a Executivului”, afirma Borbely.
Cu alte cuvinte, solicitările opiniei publice păreau a fi satisfăcute. Persoanele care obţineau venituri din activităţi profesionale ar fi plătit în continuare contribuţii sociale de 10,5% la pensii, 5,5% la sănătate şi 0,5% la şomaj, însă obligaţiile de declarare şi achitare ar fi revenit plătitorilor de venit.
Cum s-ar fi realizat acest lucru nu prea era clar. Cu atât mai mult cu cât în cazul PFA ar fi fost cu totul imposibil, iar în cazul drepturilor de autor, de exemplu, existenţa plafonului de cinci salarii şi reţinerea la sursă se băteau cap în cap. Dacă un beneficiar are mai multe contracte semnate cu plătitori diferiţi, cum vor şti aceştia că s-a depăşit plafonul?
24,43% la pensii, 8,35% la sănătate şi 0,78% la şomaj
Surpriză însă! În noul proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, modalitatea de declarare şi plată nu se schimbă, obligaţiile aparţinând tot beneficiarului. Se schimbă însă nivelul contribuţiilor şi se lărgeşte baza veniturilor la care acestea se aplică. Astfel, contribuţia pentru asigurările sociale (pensii) se majorează de la 1 ianuarie 2011 de la 10,5 la 24,43%, cea de asigurări sociale de sănătate de la 5,5 la 8,35%, iar cea de asigurări pentru şomaj, de la 0,5 la 0,78%.
La acestea se mai adaugă şi o contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, de 0,85%, şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale cuprinsă între 0,15 şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc. Cu alte cuvinte, dacă anul acesta beneficiarii de venituri din drepturi de autor, profesii liberale plătesc contribuţii totale de 16,5% din venituri, dacă proiectul de OUG va fi adoptat, de la 1 ianuarie 2011, vor achita aproximativ 35%.
Confuziile se menţin
Nu numai aceştia sunt loviţi de noile contribuţii, ci orice contribuabil, indiferent de tipul de venit pe care îl realizează. Textul ordonanţei este însă unul confuz. Potrivit acestuia, asigurarea în sistemul de sănătate a persoanelor care realizează venituri comerciale, venituri din profesii libere, din drepturi de autor şi a celor care au calitatea de asociaţi, comanditari sau acţionari sau membri ai unor asociaţii familiare este una voluntară.
Se poate interpreta că în cazul celorlalte persoane fizice prevăzute la art. 296 alineatul 10 al proiectului de lege asigurarea este obligatorie. Şi anume: a persoanelor care realizează venituri impozabile din cedarea folosinţei bunurilor, persoanele care realizează venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit, din transferul de proprietăţi imobiliare, altele decât cele din patrimoniul personal, sau persoanele care realizează venituri din alte surse.
În cazul asigurării în sistemul de pensii situaţia este inversă: voluntară este asigurarea celei de-a doua categorii de beneficiari de venituri. Cu alte cuvinte, ar rezulta că este obligatorie asigurarea în sistemul public de pensii pentru persoanele care realizează venituri comerciale, din profesii libere, din drepturi de autor şi a asociaţilor, comanditarilor, acţionarilor etc.
Până în prezent, pentru aceste categorii, contribuţia de asigurare de sănătate era achitată doar dacă respectiva persoană nu era şi salariată, deci nu era asigurată. În proiect însă se precizează că baza de impozitare este venitul net, limitat la echivalentul a 5 salarii minime brute pe ţară, dar nu mai mic de un salariu de bază minim brut pe ţară, „dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia”. Nu se spune în schimb care este baza de impozitare dacă acesta nu e singurul venit asupra căruia se calculează contribuţia. Cu o singură excepţie, în cazul acţionarilor, asociaţilor sau comanditarilor, unde baza de impozitare nu mai este venitul net, ci venitul brut.
În ceea ce priveşte asigurările în sistemul public de pensii, baza de calcul este venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial - pentru persoanele care realizează venituri din activităţi comerciale, din profesii libere, drepturi de autor, acţionari, comandidari sau asociaţi. Dacă veniturile sunt ocazionale, plafonul de 5 salarii este anual. În cazul veniturilor din activităţile pentru care asigurarea este voluntară (cedarea folosinţei bunurilor, tranzacţii imobiliare, agricultură et.), baza de calcul este venitul brut, limitat la cinci salarii medii brute pe economie.
Rămânem (la cozi) cum am stabilit!
Bine însă că nu mai stăm la cozi, ar putea spune greviştii de săptămâna trecută, încurajaţi de ministrul Borbely. Ce dacă nu mai plătim 16,5%, ci 35%? Măcar vom plăti civilizat aceste contribuţii. Greşit! Obligativitatea declarării şi plăţii acestor contribuţii revine, potrivit proiectului de ordonanţă, tot beneficiarilor. La sănătate nu se schimbă nimic, modalitatea de declarare şi plată rămâne cea prevăzută de Legea 95/2006 şi de normele metodologice aferente acesteia. În ceea ce priveşte contribuţiile de şomaj, proiectul precizează negru pe alb că „declararea, calcul, reţinerea şi virarea” sunt reglementate de mult contestata Anexă 2 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor art III din OUG 58/2010 la HG 791 de modificare şi completare a normelor metodologice la Codul Fiscal. La fel în cazul asigurărilor de pensie, beneficiarii de venituri profesionale „au obligaţia de a depune declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii pe raza de reşedinţă sau domiciliu”. Şi termenul de depunere şi plată rămâne acelaşi: 25 ale lunii următoare obţinerii respectivelor venituri.
Vestea bună este că de la 1 ianuarie nu se va mai umbla la mai multe ghişee. Sau cel puţin aşa lasă să se înţeleagă preambului proiectului de OUG, redactat „în contextul în care se constată în sistemul de asigurări numeroase probleme şi dificultăţi”. Printre acestea s-ar număra, potrivit celor care au elaborat proiectul, depunerea de către angajatori a declaraţiilor de asigurare la mai multe puncte (ANAF, Case de Pensii şi Agenţii Teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă), inexistenţa fluxurilor de informaţii între instituţiile implicate sau nearmonizarea bazei de calcul a contribuţiilor. De altfel, săptămâna trecută, Dragoş Doroş, director în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat că din 2011va exista o bază de date unificată pentru contribuţii sociale, taxe şi impozite,care va permite ca toate plăţile să se facă într-un cont unic
O altă problemă este reprezentată de existenţa unor tipuri de venituri pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiilor sociale, „ceea ce duce la tratament inegal între contribuabili”, dar şi existenţa a numeroase categorii de venituri pentru care se datorează contribuţii, „ceea ce face ca determinarea de către asiguraţi a obligaţiilor ce le revin să devină dificilă”. Cu alte cuvinte, dacă vă este dificil să vă calculaţi contribuţiile la actualele venituri, mai introducem câteva venituri în baza de impozitare ca să vă facem viaţa mai uşoară!
Le-a dat prin cap să modifice legile speciale cu privire la CAS
Una dintre marile probleme de natură juridică, care fac Ordonanţa 58 şi normele de aplicare a acesteia extrem de vulnerabile la acuzaţia de ilegalitate, este aceea că introduce reglementări noi într-o materie aflată în aria de cuprindere a legilor specifice asigurărilor sociale, legea pensiilor, legea şomajului şi legea reformei în sănătate, fără să prevadă modificări sau derogări de la acestea, astfel încât, practic, în acest moment, sunt în vigoare acte normative cu prevederi care se contrazic reciproc.
„Gogomănia ordonanţei este că încearcă să introducă în Codul Fiscal materii care aparţin unor legi speciale, în cazul de faţă fiind vorba despre sistemul de asigurări sociale, de şomaj şi de sănătate. De unde intervine şi aruncarea pisicii din curtea Ministerului Finanţelor în curtea Ministerului Muncii şi viceversa”, a comentat Georgiana Iorgulescu, director executiv la Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
Autorităţile par a fi sesizat, în sfârşit, această problemă, astfel că noul proiect de modificare a Codului Fiscal, stipulează abrogarea prevederilor referitoare la CAS, contrare celor din proiect, cuprinse în Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii, precum şi a unor prevederi din normele de aplicare a legilor referitoare la asigurarea de şomaj, la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi la Fondul de garantare a creanţelor salariale. În plus, se modifică mai multe articole din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Se relaxează definiţia „activităţilor dependente”
Ca o contrapondere la faptul că, potrivit proiectului, de la 1 ianuarie 2011 cei care realizează venituri din alte activităţi decât cele desfăşurate pe bază de contract de muncă vor plăti un CAS de două ori mai mare decât cel prevăzut de Codul Fiscal în prezent în vigoare, autorităţile au decis să relaxexe criteriile după care activităţile independente pot fi recalificate ca dependente, situaţie în care beneficiarul şi plătitorul de venit sunt obligaţi în solidar la plata CAS.
Astfel, dacă în prezent o activitate poate fi recalificată ca dependentă dacă „b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte baza corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă şi altele asemenea”, în proiect exprimarea este „îndulcită”: „(…) foloseşte în mod exclusiv (subl. red.) baza materială a plătitorului de venit”. De asemenea, a dispărut cel mai arbitrar şi controversat criteriu de recalificare a activităţilor: „f) orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii”.
Se revine la impozitarea pensionarilor activi pe cont propriu?
Într-o variantă iniţială de proiect de norme la faimoasa OUG 58, persoanele ieşite la pensie care îşi completează veniturile din diverse activităţi independente, pe bază de PFA sau drepturi de autor, ar fi urmat să fie obligate la plata de contribuţii individuale la sistemul public de pensii pe veniturile obţinute din aceste surse.
Ulterior, în varianta publicată în Monitorul Oficial, normele au fost modificate, dându-li-se următoarea formă: „Persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi persoanelor care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii nu le sunt aplicabile prevederile art. III din OUG 58/2010”.
Problema este că în ultimul proiect de OUG de modificare a Codului Fiscal, pensionarii nu mai sunt pe lista celor exceptaţi, acesta stipulând că „persoanele asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale”.
Nici salariaţii nu scapă: CAS pe mers cu maşina!
Potrivit noului proiect, pe lista veniturilor plătite de către angajatori salariaţilor şi care intră în baza de impunere a contribuţiilor de asigurări sociale la sistemul public de pensii a fost introdusă şi „utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă”.
În plus, se pune CAS şi pe „permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal” şi pe „cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei”. De asemenea, cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia diverselor sărbători, sunt scutite de CAS doar dacă valoarea lor nu depăşeşte 150 de lei.
Deşi au decis să se izoleze de cele lumeşti, nici călugării nu scapă de obligaţia de înregimentare în sistemele de asigurări sociale de stat. În cazul lor, obligaţia de plată a CAS este îndeplinită de către „ministerul de resort”, potrivit proiectului, care pune pe lista contribuabililor la respectivele sisteme „Ministerul Culturii (...), pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse”.
Citeşte Proiectul de modificare a Codului Fiscal
