Grupul KazMu­nai­Gaz nu a plătit sta­tului român de­cât o mică parte din suma pe care trebuie să o ramburseze până la sfâr­şitul lunii septembrie în con­tul datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, angajate printr-o emisiune de obligaţiuni de stat din anul 2003, însă a apelat la avocaţi pentru a câştiga în instanţă bătălia cu Guvernul. Minis­te­rul Finanţelor Publice (MFP) a pierdut luna aceasta primul proces împotriva Rompetrol Rafinare, la Tri­bu­nalul Constanţa, prin care contesta o majorare de capital de 450 de milioane de lei. În lupta cu statul, ka­zahii au aruncat cele mai pu­ternice case de avocatură de pe piaţa locală: Muşat&A­so­ciaţii, Ţuca Zbârcea&Aso­cia­ţii şi NNDKP.

O opţiune ar fi închiderea rafinăriei
Grupul kazah a răs­cum­părat obligaţiuni în valoare de 71 de milioane de dolari şi a plătit 24 de milioane de dolari reprezentând dobân­zi­le aferente. The Rompe­trol Group, deţinut de Kaz­Mu­nai­Gaz, trebuie să ram­bur­­seze peste două miliar­de de lei în contul datoriilor isto­ri­ce ale rafinăriei Pe­tro­midia, angajate prin emisiunea de obligaţiuni care a­junge la sca­denţă la sfârşi­tul lunii sep­tembrie. Ka­zahii au a­nun­­ţat că iau în considerare varianta în ca­re statul ro­mân redevine ac­ţionar la Pe­tromidia, dar au­torităţile le-au transmis că nu agreează a­ceastă posibilitate, ci, mai degrabă, ar negocia un nou termen pentru rambursarea sume­lor. „Statul a spus că nu do­reşte să fie acţionar la Rom­pe­trol Rafinare. Ne gândim la ce posibilităţi avem să ma­nageriem rafinăria îm­preună cu statul. Dacă nu vom avea cash flow la rafi­nă­rie, vom avea opţiunea să o închidem”, a afirmat di­rec­torul financiar al grupului Rompetrol, Dmitri Gri­go­­riev. Avocaţii angajaţi să ape­re interesele kazahilor au a­ră­tat că, prin Ordo­nan­ţa 118, dată în urmă cu 7 ani, doar Rompetrol, nu şi sta­tul, titular al creanţei, poate op­ta pentru conversia în ac­ţiuni a obligaţiunilor sau pentru răscumpărare. „Sta­­tul nu are instrumente le­­ga­le prin care să refuze pla­­ta parţială a obliga­ţiu­ni­lor. Ceea ce face statul acum este o neînţelegere a convenţiei pe care a semnat-o”, au ară­tat apărătorii grupului Rom­petrol. Ei au depus şi o plângere la CNVM pentru sus­pen­darea delistării, iar în cazul în care compania nu se va putea retrage de pe Bur­să, Rompetrol va contesta în instanţă decizia.
Anul acesta, instituţiile statului au pierdut mai mul­te procese cu investitorii, autorităţile prezentându-se la procese cu juriştii proprii, pe motiv că nu există fonduri pentru angajarea unor firme de avocaţi.

Pierderi şi taxe mari
KazMunaiGaz a precizat că va lua decizia finală în pri­vinţa răscumpărării obli-ga­­ţiu­nilor până la finele lu-nii septembrie. Dmitri Gri­go­riev a arătat, săptămâna tre­cută, că grupul kazah plă­teşte 1,5 miliarde de dolari în taxe anuale, a investit 1,8 miliarde de dolari din 2007 „în principal în economia României” şi a continuat să păstreze forţa de muncă.
În urmă cu câteva săptă­mâni, preşedintele Traian Băsescu a spus, într-un interviu acordat televiziunii pu­blice, că Rompetrol va fi executată silit dacă nu-şi plă­teş­te toată datoria de 603 mi­lioa­ne de dolari. În mai mul­te cazuri însă statul român a şters în trecut datoriile fir­me­lor în momentul privati­zării acestora, cele mai relevante exemple fiind în in­dustria auto. 
Rompetrol Rafinare a a­vut în primul semestru afa­ceri consolidate la 1,76 mi­liar­de de dolari şi pierderi de 119 milioane de dolari. La începutul lunii august, Sa­duokhas Meraliev, directorul general al Rompetrol, a afirmat că grupul inten­ţio­­nea­ză să treacă pe zero, în ceea ce priveşte profita­bi­lita­tea, cel mai devreme în 2011, estimând că situaţia se va îmbunătăţi şi ulterior, în ur­mătorii doi-trei ani. Ulti­mul an în care grupul a în­re­gis­trat profit a fost 2005, cu un câştig net de 76,3 mi­lioane de dolari. Grupul Rompetrol este deţi­nut integral de compania de stat KazMunaiGaz din Ka­zahstan.