Conducătorii Federaţiei Române de Fotbal (FRF) şi ai cluburilor din Liga I au cerut Guvernului modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului, astfel încât patronii să îi poată plăti pe fotbalişti ca prestatori de servicii, înregistraţi ca persoane fizice autorizate (PFA). În acest fel, cluburile ar scăpa de orice obligaţie fiscală pentru banii cu care îşi plătesc jucătorii. În schimb, aceştia din urmă vor trebui să plătească pentru sumele încasate impozitul pe venit de 16%, precum şi contribuţiile de asigurări sociale pentru pensii, şomaj şi sănătate.
Pe 19 iulie 2010, pre­şe­dintele Ligii Pro­fe­sio­niste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, anunţa că grupările din Liga I vor achita „cash” baremurile arbitrilor, după meciuri, şi nu prin intermediul FRF, ca până atunci. „Se revine la sistemul cu baremuri, deoarece clu­bu­rile nu au binevoit să plă­teas­că arbitrii la federaţie. Sunt clu­buri care nici acum nu au plătit arbitrii şi atunci FRF, prin Comitetul Executiv, a ho­tărât ca baremurile să se dea după fiecare meci, iar clubul care nu plăteşte nu va mai fi programat în următorul meci din campionat. O să se dea cash, că doar nu o să le dăm ce­curi la arbitri”, spunea Dra­gomir.

Miza nu era şpaga, ci noul Cod Fiscal!
Ulterior anunţului preşe­din­telui Ligii, mai mulţi oa­meni de fotbal, dar şi nu­me­roase articole de presă, au acu­zat faptul că plata „la plic” a indemnizaţiilor de joc pentru arbitri este o metodă primitivă şi, în plus, riscă să fa­ci­li­teze tentativele de corupere a acestora. Însă adevărata miză a modificării ţine de noile prevederi ale Codului Fiscal cu privire la impunerea de contribuţii de asigurări so­cia­le pe veniturile din activităţi profesionale de natură nesa­larială ale persoanelor fizice. Cu care oficialii FRF par a fi fost la curent încă de pe data de 18 iunie 2010, deşi ordo­nan­ţa de modificare a Codu­lui a fost pusă în dezbatere pu­blică chiar în acea zi, iar nor­mele metodologice referitoare la CAS - abia pe 28 iulie!
Informaţiile de pe site-ul Co­misiei Centrale a Arbitrilor (CCA) arată că decizia anun­ţa­tă de Dragomir pe 19 iulie fu­sese luată, de fapt, în şedinţa Comitetului Executiv al FRF din 18 iunie.
Potrivit unui comunicat al CCA, înaintea fiecărui joc, ar­bitrii şi observatorii urmea­ză să semneze câte o convenţie ci­vilă cu cluburile-gazdă sau or­ganizatoare, din care să re­zulte drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi. Decizia prevede că indemnizaţiile nete de arbitraj şi observare se înmânează observatorului de joc înainte de meci sau cel târziu după o oră de la sfârşitul meciului, iar acesta distribuie apoi in­demnizaţia cuvenită fiecărui oficial. „Calculul indemni­za­ţi­ilor nete de arbitraj şi observare se va face ţinând seama de cota de impozit (în conformitate cu legislaţia în vigoa­re), pe care clubul are obli­ga­ţia, potrivit legii, să o vireze la bugetul statului”, se arată în decizie.

Indemnizaţiile de arbitraj sunt „venituri ocazionale”
Cheia întregii iniţiative se găseşte în formularul-tip de con­venţie civilă între cluburi şi arbitri, respectiv observatori, postat de asemenea pe si­te-ul CCA. În formular se spu­ne că respectivul contract se încheie pentru întreg sezonul 2010-2011, obiectul său fiind „re­mu­­nerarea activităţii de ar­bi­traj/observare la jocurile de campionat (...) organizate de club”. Potrivit contractului, clubul se obligă să reţină şi să vireze impozitul de 16% pentru sumele cuvenite arbitrilor şi observatorilor, potrivit Co­du­lui Fiscal, şi să achite in­dem­nizaţiile nete, după reţi­ne­rea şi virarea impozitului.
Cea mai importantă preve­dere a contractului este cea de la articolul 3, alineatul (2): „Ac­tivitatea desfăşurată de ar­bitru/observator are caracter ocazional (sublinierea red.), în funcţie de deciziile asupra delegărilor luate de către persoanele responsabile din ca­drul FRF”.
În acest fel, arbitrii şi ob­ser­vatorii care, în afară de banii din fotbal, câştigă şi din activităţi salariale (aşa cum se şi întâmplă în numeroase ca­zuri), scapă cu totul de obli­ga­ţia de plată a CAS pe indemnizaţiile de joc. Iar cei care au venituri doar din prestaţiile de la meciuri datorează CAS doar pe sumele reprezentând cinci salarii medii brute pe economie pe an, adică 9.180 de lei anual, plafon pe care, de exemplu, un arbitru îl atinge şi îl şi depăşeşte după doar două meciuri arbitrate la centru în Liga I.
Asta pentru că normele de aplicare a noului Cod Fiscal prevăd că persoanele care, pe lângă venituri de natură sala­rială, realizează şi venituri de natură profesională în mod ocazional nu datorează CAS şi pentru aceste venituri de na­tură profesională. Iar pentru cele care realizează exclusiv venituri de natură profesio­na­lă cu caracter ocazional, baza de calcul pentru contribuţii este venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie.

Toată lumea scapă de CAS
În sistemul anterior de re­munerare, cluburile virau banii respectivi către FRF, iar plata arbitrilor se făcea direct de către Federaţie, după fie­ca­re etapă. În acest fel, ar fi existat riscul ca indemnizaţiile în­casate de arbitri şi observatori să fie interpretate ca fiind ve­nituri de natură profesională cu caracter repetitiv, pentru ca­­re plafonul bazei de imp­u­ne­re a CAS, de cinci salarii medii brute, este lunar, nu anual.
Acum, când baremurile sunt plătite direct de cluburi, după cum se stipulează şi în convenţia-civilă tip de pe site-ul CCA, veniturile respective sunt interpretate ca ocazio­na­le, întrucât, de principiu, nu se ştie dinainte dacă un arbitru va fi sau nu delegat la un meci într-o anumită etapă de campionat şi nici care va fi, la fiecare delegare, clubul-gazdă, respectiv plătitorul de venit.
Codul Fiscal prevede de mai demult că veniturile spor­tivilor şi arbitrilor sportivi sunt considerate venituri din profesii libere. Ultimele mo­di­ficări la Cod stipulează că „ac­tivităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor (...) nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente”.
Cu alte cuvinte, nu doar ar­bitrii, ci şi entităţile care le plă­tesc acestora indemni­za­ţii­le de joc (în prezent, cluburile de fotbal, iar anterior - FRF) sca­pă de obligaţia de plată a CAS pe sumele respective. În caz contrar, potrivit noului Cod Fiscal, dacă activitatea ar­bitrilor ar fi fost reconsiderată ca dependentă, aceştia şi cei ca­re le achitau baremurile ar fi fost obligaţi în solidar la pla­ta contribuţiilor sociale obli­ga­torii, ca pentru orice relaţie de muncă de natură salarială.

Prestatori de servicii fotbalistice
Cu două săptămâni în ur­mă, reprezentanţii FRF şi ai mai multor cluburi din Liga I au cerut Guvernului modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, în aşa fel încât fotbaliştii să fie reconsideraţi ca prestatori de servicii practicanţi de profesii libe­rale şi să poată fi plătiţi ca persoane fizice autorizate (PFA). „Astfel, România va in­tra în rândul celorlalte ţări eu­ropene în ceea ce priveşte impozitarea activităţilor spor-ti­ve”, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al clubului Dinamo Bucureşti, Nicolae Badea, după o întâl­ni­re la Palatul Victoria cu Dan La­zăr, consilier al prim-minis­trului, la care au mai participat preşedintele FRF şi cei ai cluburilor Oţelul Galaţi şi Universitatea Cluj.
Potrivit lui Badea, repre­zen­tanţii Executivului şi-au manifestat disponibilitatea de a modifica în acest sens Legea sportului. În prezent, Legea 69/2000 prevede că una dintre condiţiile pentru ca sportivii să fie recunoscuţi ca profesio­nişti, pe lângă deţinerea de li­cenţe în acest sens, este aceea de a încheia cu structuri spor­tive fie contracte individuale de muncă, fie convenţii civile, nu şi contracte de prestări servicii ca PFA.

Patronii „pasează” dările fotbaliştilor, sub „arbitrajul” Guvernului
Patronii din fotbal beneficiază deja, de la 1 iulie 2010, de modificările la Codul Fiscal, potrivit cărora „activităţile des­făşurate în mod indepen­dent, în condiţiile legii, care ge­nerează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor (...) nu pot fi reconsi­de­rate ca activităţi dependen­te”. Astfel, de vreme ce venitu­rile sportivilor sunt conside­ra­te venituri din profesii libere, po­trivit aceluiaşi Cod Fiscal, în cazul fotbaliştilor plă­tiţi pe ba­ză de convenţii civile, clu­bu­rile nu mai riscă să li se ceară să plătească CAS pe banii respectivi.
Însă în cazul convenţiilor civile se menţine obligaţia clu­burilor de a reţine şi de a vira impozitul pe venit de 16%, prin plăţi anticipate.
Dacă Legea 69/2000 va fi modificată astfel încât fotbaliştii să poată fi plătiţi şi ca PFA, toate obligaţiile fiscale şi sociale vor reveni jucătorilor. În­trucât, pe lângă impozitul pe venit menţionat, care le va cădea lor în sarcină, vor trebui să plătească şi CAS pentru pensii, şomaj şi sănătate.
Asta pentru că din decla­ra­ţi­ile conducătorilor din fotbal prezenţi la întâlnirea de la Gu­vern reiese că Executivul nu ar accepta varianta ca cluburile să le plătească fotbaliştilor-PFA salariul minim şi să încheie, pentru restul banilor câştigaţi de aceştia, un singur contract de prestări servicii pe an, pentru ca jucătorii să poată figura, concomitent, cu venituri sala­riale şi venituri profesionale oca­zionale şi să nu mai fie obli­gaţi la plata CAS.   

Mircea Sandu, preşedintele FRF:
"Jucătorii să-şi plătească taxele pentru sănătate, pentru pensii, asigurările. Va trebui să îşi ia un avocat, o casă de avocatură care, eventual, să le facă aceste plăţi din veniturile pe care le au. Trebuie să intrăm în normalitate, jucătorul de fotbal nu mai devine pur şi simplu un jucător de fotbal, devine şi un contribuabil la bugetul statului, din drepturile care i se cuvin pleacă şi obligaţiile la bugetul statului"


Marius stan, preşedintele clubului Oţelul Galaţi:
"Meseria de fotbalist trebuie trecută ca o meserie de sportiv licenţiat, să funcţioneze şi sportivul cum funcţionează şi avocatul, ca prestator de servicii. Practic, transformarea sportivilor în persoane fizice autorizate, asta este soluţia finală. Oriunde în lumea asta, fiecare încasator de venituri plăteşte taxe. (...) În urma modificării de către Guvern a Codului Fiscal, este posibil ca salariile fotbaliştilor să scadă"