Raluca Mihai, associate VOICU & FILIPESCU

Achiziţiile publice sunt o sur­să tot mai căutată de agen­ţii economici privaţi în contextul crizei econo­mi­ce. Răspunzând nevoii luării unor măsuri urgente în acest sector, Guvernul a adoptat la 30 iunie 2010 Ordonanţa de Urgenţă nr. 76/2010, prin care modifică şi completează Or­donanţa de Urgenţă 34/2006 pri­vind atribuirea contractelor de achi­ziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contrac­telor de concesiune de servicii.
Cele mai importante modificări în noua ordonanţă de urgenţă sunt cele referitoare la: încheierea con­trac­tului de achiziţie publică în si­tua­ţia în care atribuirea acestuia (sau un act premergător atribuirii) este contestată în condiţiile legii de unul din participanţii la procedură; cele privind posibilitatea de anulare a licitaţiei de către autoritatea contractantă şi cele privind „penali­za­rea” contestatarilor care pierd la Con­siliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

Încheierea contractului de achiziŢie publică
Problema momentului când se poate încheia contractul de achiziţie publică a fost îndelung disputată în cadrul diferitelor întruniri organizate de reprezentanţii mediului de afa­ceri din România cu reprezentan­ţii Autorităţii Naţionale pentru Re­glementarea şi Monitorizarea Achi­zi­ţiilor Publice (ANRMAP) şi cu cei ai Ministerului Finanţelor Publice. Soluţia adusă de noile prevederi îşi propune să evite blocarea încheierii contractului chiar dacă există contestaţii privind atribuirea de către autoritatea contractantă, efect ce se producea sub imperiul legislaţiei anterioare.
În condiţiile tergiversării soluţio­nă­rii dosarelor în instanţă prin exer­citarea de căi de atac ordinare şi ex­traordinare de către ofertanţi interesaţi să împiedice în orice mod înche­ierea contractului din motive mai mult sau mai puţin temeinice şi rea­le, sub imperiul legislaţiei anteri­oa­re multe autorităţi contractante au fost nevoite să aştepte timp îndelungat soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului, pierzând în acest fel oportunităţi economice, dar şi fi­nanţări de la bănci, ceea ce în unele cazuri a însemnat eşecul proiectului ce făcea obiectul contractului de achi­ziţie publică. Nu în ultimul rând, a expus autorităţile contractan­te la sancţiuni din partea organismelor europene pentru neconfo­r­ma­rea la termenele asumate prin an­gajamentele luate de România cu ocazia aderării la UE.
Noua prevedere permite autori­tăţilor contractante să încheie contractul de achiziţie publică imediat ulterior soluţionării contestaţiei de către CNSC sau cererii de chemare în judecată în prima instanţă de că­tre instanţa competentă.
Astfel, după trecerea termenelor de aşteptare de 11, respectiv 6 zile, în funcţie de valoarea contractului de achiziţie publică, de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, autoritatea contractantă poate încheia contractul de achiziţie publică cu câştigătorul procedurii, iar executarea contractului nu este împiedicată de exercitarea unei plângeri împotriva deciziei CNSC sau a unui recurs împotriva sentinţei primei instanţe.

Suspendarea executării contractului 
Pe calea recursului, contestatorul poate solicita instanţei de judecată adoptarea unei măsuri de suspen­da­re a executării contractului. În apre­cierea necesităţii adoptării măsurii de suspendare a executării contractului de achiziţie publică, instanţa de judecată va avea drept suveran de a decide, însă va trebui să ia în calcul consecinţele unei atare măsuri asu­pra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, dar mai ales asupra interesului public.

Dreptul autorităţii contractante de a anula licitaţia
Legiuitorul face şi o modificare a actului normativ care va permite autorităţii contractante să anuleze după bunul plac o procedură de a­chi­ziţie publică, dacă în urma unei contestaţii/acţiuni, CNSC sau instan­ţa de judecată dispun eliminarea unor specificaţii tehnice, economice sau financiare din anun­ţul/invitaţia de participare, din documentaţia de atribuire sau din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire.
Având în vedere limitarea impu­să de lege CNSC şi instanţelor de ju­decată de a cenzura doar legalitatea şi temeinicia actelor administrative emise de o autoritate contractantă în legătură cu o procedură de achiziţie publică, acest nou drept acordat va întări puterea acordată autorităţilor contractante de a-şi stabili în mod exclusiv cerinţele documentaţiei de atribuire şi câştigătorul contractului de achiziţie publică.

Numai contestaţiile întemeiate nu vor fi taxate
Persoanele care se consideră vă­tămate într-un drept ori într-un int­e­res legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor în materia achiziţiilor pu­blice pot solicita anularea actului, o­bligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdic­ţio­nală sau în justiţie. Astfel de persoa­ne aveau un drept de opţiune în a contesta respectivul act: fie să mea­r­gă gratuit în faţa CNSC, fie să plă­tească taxa de timbru judiciar şi timbru judiciar mergând în faţa instan­ţei de judecată. Pentru cererile neevaluabi­le în bani taxa de timbru judiciar este modică, în valoare de 4 lei.
În lumina noilor reglementări, dreptul de acces la CNSC pentru so­luţionarea unei contestaţii este gratuit doar dacă aveţi dreptate, adică aţi depus o contestaţie întemeiată şi în termen legal, contestaţie care este admisă de CNSC. În caz contrar, dacă CNSC respinge contestaţia, au­toritatea contractantă va reţine în mod obligatoriu contestatorului din garanţia de participare o sumă de bani, stabilită în funcţie de valoarea contractului, începând de la 1% din valoarea contractului, pentru cele cu o valoare de până în 420.000 de lei şi culminând cu peste 20.000 de lei pentru cele cu o valoare de peste 4.200.000.001 lei.