
Marea buluceală naţională declanşată la chemarea Ministerului Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale a scos la iveală, încă o dată, cantitatea uriaşă de prostie şi ură în care se împachetează birocraţia românească. Cozile produse de un ordin confuz, dar explicit de dur în materie de amenzi nu au putut să declanşeze în mintea înalţilor funcţionari care le-au emis nicio fărâmă de ruşine, de regret. Mai mult, nemulţumirea zecilor de mii de oameni puşi în situaţii umilitoare a fost considerată de miniştrii responsabili o provocare. Boc şi Şeitan au mers până în pânzele albe cu neruşinarea, declarând fără să clipească aberanta nerecunoaştere a cozilor imense. Să faci din alb negru cu dezinvoltură arată în primul rând „calitatea” umană a mincinosului de profesie. Timp de două-trei zile, nici Şeitan, nici Boc nu s-au înduplecat să recunoască haosul din instituţiile blocate de contribuabilii somaţi să-şi depună blestematele de declaraţii. Abia când scandalul a ajuns şi în propriul partid, cei doi au schimbat puţin tonul. Nu înainte de a mai da o copită intelectualilor care vor, în mintea strâmbă a miniştrilor, să înşele statul. Statul suntem noi, spuneau prin toţi porii vătafii de doi lei cocoţaţi în ierarhia birocraţiei guvernamentale. Într-o disperată încercare de a pune capac criticilor generale, Şeitan a mai comis o gafă - trimiterea spre plata electronică, un site nefuncţional.
Monumentele de neghiobie guvernamentală trebuiau „susţinute” şi de slujbaşii de rang doi. Apariţia unui geambaş de la ANOFM, pe post de ajutor al ministrului, ne-a arătat că proverbul „cum e turcu-i şi pistolul” are valabilitate în sistemul găştii incapabile din minister. Un burtos agresiv, cu alură de şef de formaţie improvizată din Clejani, voia să sară la beregata ziariştilor care puneau întrebări incomode.
Dacă Şeitan va fi dat afară din Guvern pentru deciziile lui dezastruoase, are un urmaş demn: Silviu Bian. Este de încredere pentru partid, are experienţă în întors hârtiile şi este ca un dulău flămând când sare spre ziarişti. Puneţi-l cât mai aveţi timp, domnu’ Boc! Merită cu vârf şi îndesat să fie în sfârşit ministru. Este bun şi ca paznic, cred că poate da cu bâta spre orice contribuabil care îndrăzneşte să cârâie la ghişeu. Ne trebuie oameni puternici în vreme de criză - spunea Traian Băsescu. Ăsta e unul dintre haidamacii cu şanse mari de promovare în timpuri de restrişte. O fi fost şef de post de miliţie, ori ceva prin SMT, având în dotare un tractor UTOS, după declaraţia lui de avere.
Perspective bune de ascensiune mai au şi câteva mahalagioaice cu funcţii directoriale din „sistema” lui Şeitan. Cu asemenea garnitură din pepiniera de cadre a birocraţiei pedeliste, răscoala contribuabililor este pe aproape. Cetăţenii sunt jughiniţi de o specie de funcţionari publici care au o mare calitate - ura faţă de plătitorul de impozite.
N.B. Nu ştiu cum a dispărut din peisajul clevetitorilor trimişi de PDL la televiziuni Mircea Andrei. Demolatorul Policlinicii Batişte să fi fost prins sub dărâmăturile monumentului istoric?