La nivelul lunii iunie a acestui an, sistemul bancar atrăgea depozite în lei de la populaţie la dobânzi medii situate între 6 şi 7,22% pe an şi, în schimb, împrumuta Ministerul Fi­nan­ţelor Publice, tot în lei, la ran­da­­mente medii de sub 7%. În oc­tombrie 2008, băncile cereau statului dobânzi între 10,6 şi 12% pentru a-i cumpăra obligaţiunile şi plăteau persoanelor fizice dobânzi medii la depozite de valori relativ similare.
Valoarea deţinerilor de ti­tluri de stat ale băncilor co­merciale din România a urcat, în mai puţin de doi ani, de aproape şase ori, de la 7 mili­arde de lei în octombrie 2008 la 40,4 miliarde de lei în iunie 2010, se arată în raportul de stabilitate financiară pe 2010, elaborat de BNR. La nivelul lunii iunie a acestui an, valoarea to­tală a depozitelor bancare ale gospodăriilor populaţiei (atât în lei, cât şi în valută) era de 102,55 miliarde de lei, iar cea a depozitelor doar în mo­nedă naţională - de 62,11 mili­arde de lei.
Ceea ce înseamnă că, la nivelul lunii iunie 2010, ponderea portofo­liului de titluri de stat deţinute de sectorul bancar românesc în totalul depozitelor persoanelor fizice era de 39,4%. Această pondere s-a majorat de 4,4 ori, comparativ cu luna oc­tom­brie a anului 2008 (termenul de referinţă ales de BNR), când era de sub 9%, în condiţiile în care popu­laţia deţinea depozite bancare în sumă totală de 78,61 miliarde de lei. Şi ponderea titlurilor de stat în ac­tivele băncilor a crescut de peste patru ori în intervalul menţionat, de la circa 2,5% în octombrie 2008 la 11% în iunie 2010. 

Dobånzi real-negative
În octombrie 2008, băncile ce­reau statului dobânzi între 10,6 şi 12% pentru a-i cumpăra obligaţiunile şi plăteau persoanelor fizice dobânzi me­dii la depozite de valori relativ si­milare. La nivelul lunii iunie a acestui an, sistemul bancar atrăgea de­po­zite în lei de la populaţie la dobânzi medii situate între 6 şi 7,22% pe an şi, în schimb, împrumuta Ministerul Fi­nanţelor Publice (MFP), tot în lei, la randamente medii de sub 7%. Di­feren­ţa faţă de situaţia din prezent este că, în octombrie 2008, randa­men­tele depozitelor bancare nu erau impozitate, iar TVA era de 19, nu de 24%.
În plus, rata anuală a inflaţiei pe 2008 a fost de 6,3%, în vreme ce anul acesta s-a majorat de la 4,38% în iunie la 7,14% în iulie, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a estimat re­cent un nivel de 8% pentru finalul anului. Asta în condiţiile în care, în iunie 2010, cotaţiile CDS (asigurările faţă de riscul de intrare în incapacitate de plată), care reflectă percepţia investitorilor cu privire la gradul de risc al obligaţiunilor suverane româ­­neşti, se situau la peste 4%, ca şi în octombrie 2008.
De altfel, analiştii sunt de părere că este posibil ca, pentru a le face cu adevărat atractive, în condiţii de inflamare a inflaţiei, statul să fie nevoit să ofere randamente de peste 9% la titluri de stat. „Creşterea marjelor de dobândă la lei şi valută, vânzarea de active imobilizate şi achi­ziţionarea de titluri de stat au fost prin­tre cele mai frecvente strategii puse în practică de bănci pentru îm­bunătăţirea pe termen scurt a po­zi­ţiei lor financiare”, se arată în raportul de stabilitate financiară al BNR.

Romånii ar economisi mai mult, dar nu-i lasă Guvernul
Potrivit datelor Fondului de Ga­rantare a Depozitelor din Sistemul Ban­car (FGDB), comparativ cu de­cembrie 2009, disponibilităţile bă­neşti la vedere ale populaţiei au în­registrat o scădere semnificativă la sfâr­şitul lunii martie, cu 6,1%, ur­ma­tă de o revenire modestă, cu doar 0,2%, în iunie 2010. Concomitent însă, depozitele la termen pe segmentul populaţiei au crescut semnificativ în trimestrul II. În raport cu decembrie 2009, acestea au înregistrat o majorare cu 5,4% în martie 2010, respectiv cu 9,3% în iunie 2010.
„Diferenţa manifestată între dis­ponibilităţile la vedere şi depozi­tele la termen reflectă atât folosirea re­surselor băneşti imediat utilizabile pentru nevoile de consum, cât mai ales transferul acestora către depozi­tele la termen, purtătoare de rate de dobândă mai atractive”, arată FGDB. Comparaţiile realizate la 30 iunie 2010 faţă de 30 iunie 2009 relevă aceeaşi tendinţă divergentă a evo­lu­ţiei disponibilităţilor la vedere ale po­pulaţiei (scădere cu 17,4%) şi a celei a depozitelor la termen (creştere cu 22,7%).
Pe de altă parte însă, Fondul ara­tă că „schimbările în domeniul fiscal, prin taxarea cu 16% a veniturilor din dobânzi bancare începând cu 1 iulie 2010, vor aduce mutaţii în comportamentul de economisire al popu­laţiei, cu atât mai mult cu cât creşte­rea fiscalităţii (prin majorarea cotei de TVA) va avea un impact negativ şi asupra inflaţiei şi dobânzilor reale”. Fapt confirmat de statisticile BNR pe luna trecută. Astfel, depozitele în lei ale populaţiei au scăzut cu 0,3% în iulie, comparativ cu iunie, iar cele în valută - cu 2,6%.

Şi asiguratorii au cumpărat mai multe obligaţiuni de stat
Societăţile româneşti de asigura­re deţineau, la finalul anului 2009, ti­tluri de stat în valoare totală de 2,8 mi­liarde de lei, cu 48,15% peste nive­lul corespunzător anului 2008, de 1,89 miliarde de lei. „Societăţile de a­si­­gurări s-au orientat către investi­ţii­le în instrumente cu venit fix, în prin­cipal titluri de stat, ce implică ris­curi minime”, se arată în raportul de stabilitate financiară pe 2010 al BNR. 
Companiile specializate în asigu­rări generale au raportat, pe anul tre­cut, deţineri de titluri de stat de 1,156 miliarde de lei, valoare cu 85% mai mare faţă de cea din 2008, de doar 622 de milioane de lei. La rândul lor, asiguratorii de viaţă aveau pla­samente în obligaţiuni guvernamentale de 1,653 miliarde de lei, repre­zen­tând o majorare de 30% faţă de anul anterior (1,273 miliarde de lei).
Potrivit rapoartelor anuale pe 2008 şi 2009 ale Comisiei de Supra­ve­g­here a Asigurărilor (CSA), ponde­rea titlurilor de stat în totalul acti­ve­lor societăţilor de asigurări generale s-a majorat de la puţin peste 8% în 2008 la 14% în 2009, iar în cazul asi­guratorilor de viaţă, această pondere a sporit de la 33 la 36%.

Peste 60% din banii fondurilor de pensii - plasaţi la stat
Aproape 65% din activele nete to­tale cumulate ale fondurilor de pensii private obligatorii şi facultative reprezentau plasamente în titluri de stat la sfârşitul lunii iulie a acestui an, valoarea acestor investiţii fiind de 2,48 miliarde de lei, potrivit bu­letinului lunar al Comisiei de Supra­ve­ghere a Sistemului de Pensii Pri­va­te (CSSPP). Pe segmentul pensiilor private obligatorii (pilonul II), ponderea titlurilor de stat în active era de 64,5%, valoarea deţinerilor fiind de 2,29 miliarde de lei, iar pe cel al pensiilor private facultative (pilonul III) - de 66,5% (184,4 milioane de lei).
Comisia arată, într-o analiză, că „din cauză că randamentele oferite de către Ministerul Finanţelor au fost inferioare randamentelor solicitate de bănci, licitaţiile au fost subscrise într-o foarte mică pondere, fapt observat şi în cazul portofoliilor fondurilor de pensii, prin cumpă­ra­rea la nivel de sistem a doar două noi obligaţiuni guvernamentale, com­parativ cu sfârşitul lunii martie 2010”. Această tendinţă este explica­tă de CSSPP prin faptul că aşteptă­rile de creştere a ratei inflaţiei sunt „destul de mari”, astfel că un randament de circa 6,5% pentru titlurile de stat pe termen scurt poate oferi randamente negative la maturitate, a­tâ­ta timp cât FMI anticipează un ni­vel al inflaţiei în România de 7,9%.
„Fondurile de pensii administrate privat au un rol important de amortizare a dezechilibrelor dintre cerere şi ofertă ce se pot manifesta pe pieţele financiare, dar în cazul Ro­mâniei, volumul încă scăzut de active administrate raportat la PIB (0,5% la sfârşitul anului 2009) reduce rolul benefic al fondurilor de pensii administrate privat în astfel de perioade”, notează BNR, în raportul său. Pe de altă parte, în legătură cu fondurile de pensii private facultative, BNR arată că „dinamica acestora poate fi un indicator robust al pre­ferinţei populaţiei pentru plasamen­tele pe pieţele financiare şi al dispo­ni­bilităţii de economisire pe termen mediu şi lung”.

Statul găseşte tot mai greu creditori
Datoria publică a României a scăzut în iunie faţă de mai cu 1,45 miliarde de lei şi a coborât la 34,66% din PIB, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat de la bănci mai puţini bani prin emisiuni interne de titluri de stat. MFP a împrumutat în iunie doar 957 de milioane de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, cu aproximativ 1,5 miliarde de lei mai puţin decât în luna anterioară, când valoarea împrumuturilor s-a ridicat la 2,53 miliarde de lei. Începând cu luna mai a acestui an, MFP a vândut în cele mai multe cazuri titluri de stat sub valoarea indicativă, refuzând ofertele care solicitau randamente mai mari de 7% pe an.
„Cererea de titluri de stat s-a orientat preponderent către cele scadente pe termen scurt, datorită creşterii presiunilor de finanţare a deficitului bugetar, dar şi a lipsei de înclinaţie a investitorilor de a bloca lichidităţi pe termen mediu şi lung. O astfel de structură a emisiunilor de titluri de stat implică anumite riscuri asociate refinanţării, mai ales dacă procesul de consolidare fiscală ar suferi amânări. Stocul redus de datorie publică al României micşorează riscul de refinanţare, însă acest avantaj poate fi diminuat semnificativ în perioade de incertitudine ridicată pe pieţele financiare”, arată BNR, în raportul său de stabilitate financiară. Pentru următorii trei ani, MFP are în vedere contractarea unor împrumuturi de pe pieţele externe, în cadrul unui program de finanţare pe termen mediu (Medium Term Notes) în valoare de 7 miliarde de euro.