Reintroducerea de către stat a impozitului pe dobândă, atât pentru depozitele la termen, cât şi pentru conturile curente, majorarea TVA şi scăderea salariilor bugetarilor, la care se adaugă comisioanele mari practicate de bănci pentru gestionarea banilor descurajează deponenţii. Oferta instituţiilor de credit româneşti este însă destul de variată, astfel încât putem alege produse de economii cu costuri reduse şi dobânzi ridicate.
Populaţia şi firmele şi-au redus economiile în bănci cu peste o jumătate de miliard de euro în iulie, după ce pe parcursul precedentelor cinci luni au reuşit, în ciuda crizei, să-şi crească sumele puse deoparte pentru zile mai negre. Nu e nevoie de explicaţii savante pentru acest fenomen: este o confirmare a efectelor măsurilor dure adoptate de Guvern: creşterea taxelor şi impozitelor, inclusiv a impozitului pe dobânzi, în paralel cu diminuarea veniturilor, ceea ce i-a obligat pe români să recurgă la rezervele din bănci.
Comisioane „made in Romania”
Mulţi dintre cei care au retras bani din bănci s-au ales cu alte bătăi de cap: costuri uneori exagerate pentru gestionarea şi retragerea sumelor de la ghişee sau de pe card, comisioane care nu există în ofertele marilor bănci occidentale, precum Barclays în Marea Britanie sau BNP Paribas în Franţa. Majoritatea instituţiilor de credit româneşti însă ne taxează usturător pentru gestionarea unui cont aferent unui depozit: între 1,5 şi 7,5 lei lunar. Dar cei care vor să facă economii trebuie să ştie că şi la noi există bănci care administrează gratis sumele din conturi. Locuitorii ţărilor dezvoltate nu plătesc nici pentru banii retraşi de la ghişee sau de pe card, însă băncile româneşti percep comisioane de retragere numerar „aliniate” la 0,5% din sumă, sfidând principiul liberei concurenţe. Pentru retragerea de fonduri de la propriile ATM-uri, tariful uzual al majorităţii băncilor este mai mic, de 0,2%. Există însă excepţii şi în acest caz, câteva bănci oferind acces gratuit clienţilor la fondurile proprii, mai ales în cazul cardurilor de salarii. Iar unele nu percep comisioane nici pentru închiderea contului sau pentru transferul sumelor între contul de economii şi cel curent, ce poate avea un card ataşat.
Dobånzi mai mari decåt la depozite
Dacă e să alegem cea mai avantajoasă variantă de a economisi în bănci, trebuie să ne gândim şi la scopul urmărit sau la modalităţile de a accesa şi utiliza banii din conturi. Dacă vrem, în primul rând, să ne păstrăm fondurile în siguranţă şi să beneficiem de facilităţile de plată a facturilor sau a cumpărăturilor, prin Internet Banking sau cu cardul, un cont de economii este ideal, pentru că ne poate aduce şi dobânzi destul de ridicate pentru sumele neutilizate. Cu toate că în ultimul timp regulile bancare mai stricte cu privire la lichiditate descurajează băncile să promoveze acest produs, clienţii îl găsesc în continuare atractiv, chiar dacă şi acesta, nu doar depozitele clasice, face obiectul impozitului pe dobândă. Un avantaj major al contului de economii este acela că pot fi depuse sau retrase sume în orice moment, nefiind blocate până la un anumit termen, fără a pierde dobânda acumulată. Aceasta se calculează zilnic şi se poate transfera automat în cont la finalul lunii, astfel încât se capitalizează, iar la finalul lunii următoare clienţii vor încasa dobândă la dobândă.
De exemplu, în cazul unei rate nominale de 7,75%, aferentă fiecărei luni, dobânda netă anualizată ajunge la 8,03%. Fireşte că un criteriu capital în alegerea contului de economii este reprezentat şi de nivelul dobânzii, mai ales că acesta variază substanţial de la o instituţie la alta, de la 3 la 8%. În medie, băncile sunt dispuse să plătească în prezent rate între 5 şi 7 procente pentru conturile de economii. La unele, precum Banca Transilvania, dobânda aferentă contului de economii este identică cu cea pentru depozitul la termen sau chiar mai ridicată, în cazul tranşelor mai mari. Dezavantajul este acela că, spre deosebire de depozitele la termen, ratele sunt fluctuante, nu fixe.
