Veniturile fiscale prognozate în rectificarea propusă de Guvern sunt supraevaluate cu până la 0,4-0,5% din PIB, deşi situaţia economică se va înrăutăţi faţă de prima parte a anului, când prognozele au fost de asemenea prea optimiste, iar ţinta de deficit este în pericol, apreciază Consiliul Fiscal.
„În special pentru veniturile din impozitul pe profit, accize şi contribuţii la asigurările sociale, estimările de venituri din a doua parte a anului par optimiste. Conform estimărilor preliminare ale Consiliului Fiscal, există riscul ca veniturile fiscale să fie supraevaluate cu până la 0,4-0,5% din PIB. (...) Având în vedere cele menţio­nate mai sus, Consiliul Fiscal consi­deră că ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB pentru 2010, deşi posibil de atins, comportă riscuri semnificative. În acelaşi timp, Consiliul Fiscal recomandă identificarea pro­ac­tivă a unor surse de echilibrare bu­getară care să poată fi accesate dacă riscurile identificate se materializează“, este opinia Consiliului Fiscal (CF) cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2010.
Potrivit documentului, din ana­liza proiecţiilor actualizate pentru anul 2010 din proiectul de rectificare bugetară, coroborate cu datele de execuţie la finele primului se­mestru din 2010, se desprinde un risc semnificativ ca estimările afe­rente unor categorii de venituri să se dovedească prea optimiste.
„Pentru unele categorii de venituri bugetare, proiecţiile aferente se­mestrului al doilea implică rate de creştere faţă de aceeaşi perioadă a a­nu­lui anterior semnificativ mai mari decât cele consemnate în exe­cu­ţia bugetară din semestrul I. A­ceas­tă evoluţie aşteptată nu este în to­talitate consistentă cu proiec­ţiile ma­croeconomice actualizate pentru semestrul II, care implică o accentuare a contracţiei anuale a ac­tivităţii economice în a doua par-te a anului, la care se adaugă şi im­pactul negativ asupra veniturilor bugetare din cau­za reducerilor sa­lariale şi disponibilizărilor preconi­zate în sectorul bugetar“, se mai spu­ne în raport.
De asemenea, CF arată că, pentru o parte din veniturile bugetare, îmbunătăţirea dinamicii anuale în semestrul II poate fi justificată de măsurile discreţionare, respectiv creş­terea TVA, majorarea impozi­te­lor pe proprietate, impozitarea ti­chetelor de masă şi impozitarea ve­niturilor din dobânzi.
De altfel, în raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară, Consiliul Fiscal susţine că exe­cu­ţia veniturilor şi a cheltuielilor pe primele 6 luni arată, în mod evident, o evaluare mult prea optimis­tă în raport cu realizările efective, care nu este explicabilă doar prin evoluţia sub aşteptări a economiei reale, ci indică şi creşterea evaziunii fiscale, foarte evidentă în special în cazul accizelor, unde majora­rea cuantumului acestora şi cursul de schimb de referinţă mai depre­ciat ar fi justificat un avans substan­­­ţial al încasărilor bugetare.

Restanţele sub 90 de zile sunt tot arierate
Consiliul Fiscal recomandă Mi­nisterului Finanţelor Publice (MFP) să facă publice toate restanţele de plată pe care le înregistrează bugetul, inclusiv cele cu întârzieri la pla­tă mai mici de 90 de zile, şi să eva­lueze impactul reducerii arierate­lor asupra deficitului la finele anului 2010. „Raportul semestrial pri­vind situaţia economică şi bugetară nu face referiri la plăţile restante (a­rie­rate) decât în cazul restanţelor mai mari de 90 de zile. Prin urma­re, Consiliul Fiscal recomandă pu­bli­ca­rea restanţelor de plată pentru fie­care buget din componenţa bu­ge­tului general consolidat, indife­rent de scadenţa lor, chiar dacă în ca­drul programului cu FMI sunt monitorizate doar arieratele peste 90 de zile“, arată Consiliul Fiscal.
Totodată, CF consideră necesară estimarea impactului restanţelor sub 90 de zile asupra celor monito­rizate în cadrul acordului cu FMI şi recomandă evaluarea impactului pe care modul de plată planificată a arieratelor îl are asupra execuţiei cheltuielilor pe metodologia cash până la finele anului 2010.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că boar­­d-ul instituţiei va elibera următoarea tranşă de 914 milioane de euro din acordul stand-by după ce autori­tă­ţile române vor îndeplini precondi­ţiile stabilite, printre care şi plata a două miliarde de lei în contul arie­ratelor statului.