Pentru unele dintre statele membre UE din Europa Centrală şi de Est care au implementat sisteme de pensii private obligatorii, schimbarea regulilor de calcul al deficitelor şi nivelurilor de îndatorare ar însemna „economii” bugetare de peste 1% din PIB.
Măsura de excludere a transferurilor realizate către pilonul obligatoriu de pensii private din calculul deficitului bugetar ar încuraja economisirea privată pentru pensie, ferind sistemele de pensii private obligatorii de imixtiuni din partea guvernelor. Pe de altă parte, în acest fel, autorităţile din statele respective ar primi cadou posibilitatea de a cheltui mai mult pe datorie.

Ce va spune FMI?
Guvernele unor ţări precum Po­lonia sau Ungaria, care şi-au reformat sistemele de pensii încă de acum mai bine de 10 ani şi unde transferurile de contribuţii de la bugetele publice de asigurări so­cia­le la fondurile de pensii obligatorii ad­ministrate privat sunt semnificative, şi-ar putea reduce pe hârtie deficite­le bugetare cu peste 1% din PIB, uşu-rându-şi sarcina aducerii lor la ni­ve­lul de 3% din PIB impus de UE.
În România, transferurile la pilo­nul II, în sumă de 1,32 miliarde de lei în 2009, reprezintă mai puţin de 0,3% din PIB. Însă este limpede că Executivului de la Bucureşti i-ar su-râ­de să dobândească un spaţiu suplimentar, chiar dacă limitat, de cheltuială şi îndatorare, într-un moment în care încasările bugetare nu dau semne de revigorare, ba chiar dim­po­trivă. Mai ales că peste 64% din ac­tivele nete ale fondurilor de pilon II sunt plasate în titluri de stat.
Însă, chiar dacă Comisia Euro­pea­nă, care va lua în discuţie propu­nerea celor nouă state membre în pri­ma săptămână din septembrie, îşi va da acceptul şi va modifica re­gulile bugetare europene, în cazul Ro­mâniei întrebarea fundamentală este: va da FMI dovadă de aceeaşi to­le­ranţă, permiţând guvernanţilor în 2010 un deficit cu peste 1,8 miliarde de lei mai mare decât cel convenit, la cât este estimat volumul de CAS transferat la pilonul II anul acesta?
Contactaţi de SFin, nici oficialii misiunii FMI în România şi nici cei ai recent înfiinţatului Consiliu Fiscal de la Bucureşti - „cenzorul” politicii fis­cale a Guvernului - nu au dorit să comenteze această chestiune.

O propunere mai veche, reactualizată
Miniştrii finanţelor din Româ­nia, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulga­ria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Leto­nia au trimis Comisiei Europene, pe 6 august, o scrisoare în care solicitau schimbarea modalităţii de calcul al deficitelor bugetare şi al nivelului de îndatorare suverană în UE, astfel în­cât aceasta să ţină seama de costu­rile suportate de aceste ţări cu reforma­rea sistemelor lor de pensii. Mai precis, este vorba de excluderea trans­ferurilor efectuate din încasă­ri­le de contribuţii la bugetele de asigurări sociale la fondurile de pensii private obligatorii la calcularea defi­ci­telor şi datoriilor publice ale state­lor care au efectuat astfel de reforme.
Nu este prima oară când statele care au implementat pilonul II fac această propunere. În 2005, Polonia, Slovacia şi Ungaria au cerut acelaşi lucru, atrăgându-şi critici din partea Comisiei Europene, care le-a repro­şat că blochează în acest fel reforma­rea Pactului de Stabilitate şi Creştere şi că propunerea lor duce la slăbirea disciplinei bugetare la nivelul UE. „Acest tip de cheltuieli nu trebuie să fie incluse în deficit, deoarece au drept scop economisirea. Nu conduc la cerere internă”, a declarat atunci, în replică, ministrul ungar de finan­ţe, Tibor Draskovics.
În cele din urmă, forma revizuită a Pactului de Stabilitate şi Creştere a adoptat o formulă de compromis, ca­re prelua parţial propunerea statelor care implementaseră pilonul II de pensii. Astfel, s-a stabilit că statele care au efectuat astfel de reforme ale sistemului de pensii au dreptul să-şi deducă costurile acestor reforme la calculul deficitului bugetar, în pri­mii cinci ani. Deducerea acordată era integrală (100%) doar în primul an de funcţionare al pilonului II. În anii ur­mători, această pondere scă­dea, gradual, de la 80 la 20%. După, transferurile la pilonul II erau luate în calcul integral la deficitul bugetar. Astfel încât, în prezent, cu excepţia României, Cehiei şi Suediei, toate celelalte state semnatare ale scrisorii au ieşit din perioada de „graţie”.

Industria sprijină propunerea, cu argumente
Excluderea transferurilor reali­za-te către pilonul obligatoriu de pensii private din calculul deficitului bugetar ar fi o decizie favorabilă statelor membre care şi-au reformat sau se află în proces de reformare a sistemelor de pensii, a declarat, pentru SFin, directorul general al liderului pieţei pilonului II, ING Pensii SAFPA, Marius Popescu.
„Cred în viabilitatea propunerii, întrucât consider că va avea bene­ficii atât asupra sistemului de pensii private, cât şi asupra economiei. Ro­lul fondurilor de pensii private este de a stimula economisirea pe termen lung şi, în acelaşi timp, de a asigura o alocare optimă a resurselor şi lichi­dităţilor financiare, prin in­vesti­ţii pe piaţa de capital, dar şi în obligaţiuni emise de stat. Astfel, fondurile de pensii finanţează atât sectorul pu­blic, cât şi pe cel privat”, a spus Po­pes­cu. De altfel, în mai 2009, când se pu­nea problema ca Guver­nul să limite­ze contribuţiile la pilo­nul II la doar 0,5% din veniturile brute ale participanţilor, administratorii propu­neau ca autorităţile să ceară Comisiei Eu­ro­pene excluderea acestor contri­buţii din calculul de­ficitului public.
Directorul general al ING Pensii a citat dintr-un raport recent al Co­misiei Europene, care relevă că Ro­mânia are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB. „Altfel spus, trebuie să-şi ajusteze pe termen lung execuţiile bugetare cu acest procent pentru a ajunge la o situaţie sustena­bilă. Cea mai mare parte din acest de­ficit de sustenabilitate (7,4% din 9,1% din PIB) provine din creşterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat. În opinia mea, fără presiunea limitei de deficit de 3% din PIB impusă de criteriile de la Maastricht, statele membre ar fi încurajate să permită dezvoltarea pilonului II într-un ritm mai accelerat, fapt care ar avea, implicit, un efect pozitiv asu­pra economiei”, consideră Popescu.

Paradoxul pilonului II: venituri bugetare, nu şi cheltuieli
Sistemul fondurilor de pensii pri­vate obligatorii (pilonul II) presupune transferul unei părţi din con­tribuţiile de asigurări sociale (CAS) la bugetul public de pensii în administrare privată. În România, cota transferată la fonduri este, în prezent, de 2,5% din veniturile brute ale salariaţilor (dintr-un CAS total de 9,5% al angajaţilor), urmând să creas­că, gradual, cu câte 0,5% pe an, până la 6% în 2016. Potrivit datelor şi esti­mărilor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pilonul II din România a primit contribuţii de 1,32 miliarde de lei anul trecut (0,27% din PIB), suma urmând să creas­că la 1,82 miliarde de lei anul a­cesta şi să ajungă la peste 3,8 miliar­de de lei în 2013.
În bugetul asigurărilor sociale, aceste sume transferate la pilonul II sunt trecute la capitolul „Venituri bu­getare”, însă cu semnul minus, preci­zându-se, de altfel, că acestea se scad din total. Din punctul de ve­dere al destinaţiei lor, este limpede că transferurile la pilonul II nu constituie cheltuieli, întrucât nu sunt utilizate pentru consum, ci pentru economisi­re şi investire în instrumente financiare, de la titluri de stat la acţiuni bur­siere şi altele. Pe de altă parte, a­ces­te sume nu repre­zintă nici econo­mi­sire privată voluntară, fiind parte a obligaţiilor generale de plată a CAS.
Implementarea propunerii celor nouă ţări ar însemna că contribuţiile la pilonul II s-ar scădea din deficitele bugetare ale statelor şi, totodată, din datoria publică a acestora. Efectul pozitiv ar fi că guvernele nu ar mai fi tentate să scadă cota de contribuţie la fonduri pentru a-şi susţine buge­te­le publice de pensii, iar econo­mi­sirea privată ar fi încurajată, în be­neficiul viitorilor pensionari.
Cât priveşte efectul asupra defici­telor, în ţările cu cele mai „vechi” reforme, acesta ar fi semnificativ. În Polonia, unde cota de contribuţie la pilonul II este de 7,3% de la debutul sistemului (1999), fondurile au colectat contribuţii de 21,3 miliarde de zloţi, reprezentând aproape 1,6% din PIB. Iar în Ungaria (care are pilon II din 1998, cu cotă constantă de 8%) fondurile au primit anul trecut peste 327 de miliarde de forinţi, adică 1,26% din PIB.

Polemica e în toi
Guvernul german s-a arătat „foarte sceptic” cu privire la pro­punere. „Intro­ducerea de excepţii ar face mai dificilă interpretarea cifrelor la nivelul UE. De asemenea, ar dezavantaja guvernele care au ales moduri diferite de a reforma sistemele de pensii şi care distribuie diferit costurile acesteia”, se arată într-un comunicat al Ministerului german de Finanţe.
În schimb, premierul ceh, Petr Necas, a declarat, chiar înaintea unei întâlniri cu cancelarul german Angela Merkel, că măsura nu ar slăbi puterea legislaţiei fiscale a blocului european şi că ni­velul datoriilor statelor respective nu s-ar schimba de facto prin reforma cerută.
Pe de altă parte, Consiliul Bugetar de la Bu­da­pesta, echivalentul Consiliului Fis­cal din Ro­mâ­nia, a fost de părere că schimbarea regulilor de contabilizare a plă­ţil­or la fonduri de pensii private obligatorii nu este viabilă.
„Din perspectiva noastră, este puţin mai mult decât o cosmetizare”, a de­clarat preşedintele Consiliului, Gyorgy Kopits. Alţi membri ai consiliului au afirmat că propunerea nu dă guvernelor mai mult spaţiu de manevră pe teritoriul fiscal şi că investitorii nu vor considera credibile datele indicând deficite bugetare mai mici.
În fine, Comisia Europeană a arătat că nu are încă o poziţie clară în privinţa acestei propuneri, dar că este un „su­biect re­le­vant”. „Comisia analizează pro­punerea (...). Răspunsurile vor fi pre­gătite în ur­mă­­toarele zile, înainte de întâlnirea din 6 septembrie”, a declarat purtătorul de cu­vânt al CE pentru eco­nomie şi politică mo­netară, Amadeu Altafaj.