Trecem şi clasa a V-a?

Etapizarea eliberării tranşelor împrumutului de la FMI stabileşte că ultima etapă, a cincea, include o sumă de 2,412 mld. DST - circa 3 mi­liarde de eu­­ro. Acesta a fost aranjamentul stabilit prin Acor­dul stand-by, valabil pe 24 de luni. Ultima tranşă are condiţionalităţi asumate de Guvern şi Banca Na­ţio­nală, şi ele vor fi verificate în urma unor misiuni de evaluare în trimestrele următoare - septembrie, decembrie şi, în fine, martie 2011. Cum comentam şi săptămâna trecută, este util să recitim documentul de bază pentru a putea întrevede ce mai pregăteşte im­previzibilul cabinet Boc.
Condiţionalităţile sunt foarte clare: plafon pen­tru variaţia activelor externe nete; plafon arierate in­ter­ne ale bugetului general consolidat; soldul cash al bugetului; plafon al garan­ţiilor şi neacumularea de arierate la datoria externă. Aceste con­diţionalităţi sunt asociate cu ţinte cantitative orientative - cheltuielile cu­rente ale bugetului şi soldul operaţional a 10 întreprin­deri de stat cu cele mai mari pierderi - care pot fi monitorizate fără mari probleme ur­mă­rind informaţiile publi­ce difuzate de au­torităţi.
La fel de transparente ar trebui să fie şi ceea ce Memorandumul cu FMI numeşte acţiuni prealabile şi criterii structurale de referinţă. Acest capi­tal inclu­de o serie de măsuri de reformă în sistemul financiar-bancar şi acte legislative. Apro­ba­rea reformei de finanţare a autorităţilor pu­bli­ce locale ar fi unul dintre criteriile de perfo­r­man­ţă. Măsura a fost iniţial pro­gramată pentru 30 iu­nie, dar Guvernul a cerut o amânare, până la 30 septembrie. Ce­ea ce se întâmplă acum în primării, în consiliile locale - disponibilizări, tă­ieri de cheltuieli fă­cute cu mult zbucium - se sub­scrie acestor criterii. Aprobarea legislaţiei de revizuire a pen­siilor, termen 30 iunie, este şi ea în suspen­sie. Legislaţia de implementare a legii salarizării în sectorul public - termen 30 septembrie - se a­flă pe „traseu”, în perioada con­sul­tărilor cu sindicatele şi patronatele. Va reuşi cabinetul Boc să o treacă printr-un Par­la­ment unde are o susţinere tot mai precară?
Un alt punct de întârziere - metodologia de admi­nistrare fiscală cu privire la persoanele fizice cu venituri mari - avea termen 30 septembrie, dar de­ja s-a propus chiar în cadrul do­cumentului de referinţă (Memorandumul, revizuit ca redactare la 30 iunie 2010) o amâ­nare până în luna no­iembrie. Pentru această „solidaritate” crescută a celor bogaţi se va da o bătălie politică acerbă; „in­dependenţii” au un proiect de lege, iar PSD pro­pune o schemă de impozitare progresivă. BNR este rezervată în privinţa măsurii, la un re­cent seminar, Lu­cian Croitoru exprimând, e drept, în nume personal, un asemenea punct de vedere.
Îndeplinirea angajamentelor din acord, cum spu­neam, echivalează cu elaborarea tranşei de circa 3 miliarde de euro. Finanţarea de la FMI este asociată şi cu eliberarea unor sume importante de la UE - 1,2 mld. euro în septembrie şi de la Ban­ca Mondială - 0,7 mld. euro în semestrul doi.
O nouă configuraţie a majorităţii, cu un alt gu­vern, asigură „condiţii” pentru o renegociere a a­ran­jamentului cu FMI sau chiar o rupere a lui, după cum au declarat lideri PSD şi PNL. Cât vor cântări în toamna politică cele 5 miliarde de euro contractate deja de guvernul Boc de la FMI, UE şi BM? Va putea un nou guvern, viteaz în vorbe, dar cu buzunarele goale, să asigure independen­ţa financiară şi politică atât de dorită de Traian Băsescu? Sunt întrebări de la care pornesc sche­mele de eliberare de sub teroarea unui guvern considerat incapabil, care are durata de viaţă limitată la acest plan de finanţare.