Mai puţin de un sfert din totalul de 8,4 milioane de clădiri ce compun fondul locativ românesc, respectiv circa două milioane de locuinţe, aparţinând de aproximativ 3.300 de primării, au fost incluse în baza naţională electronică de date ce urmează să monitorizeze respectarea obligaţiei de asigurare.
Societăţile de asigurare membre ale Pool-ului de Asi­gu­rare Împotriva Dezastrelor (PAID) au încheiat, în prima lună de când obligativitatea asi­gu­rării clădirilor cu destinaţie de lo­cu­inţă împotriva cutremurelor, inun­daţiilor şi alunecărilor de teren a de­ve­nit efectivă, 14.050 de poliţe de asi­gurare obligatorie, a declarat, pentru SFin, preşedintele-director general al PAID, Marius Bulugea. Asigurarea obligatorie a intrat în vigoare pe 15 iulie 2010, iar proprietarii de lo­cuinţe sunt obligaţi să încheie poliţe de asigurare în termen de şase luni de la această dată. Perioadă în care PAID estima anterior că va înregistra un milion de contracte, adică o me­die de peste 166.000 de poliţe în­cheiate pe lună. 

26.000 de euro pentru asiguratori
„Dintr-un total de 14.050 de poliţe încheiate în prima lună, 12.188 (peste 86% - n.r.) sunt aferente locuinţelor de tip A, iar 1.862 pentru locuinţe de tip B”, a precizat Bu­lu­gea. Potrivit Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, imobilele de tip A reprezintă construcţii cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cără­midă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Locuin­ţe­le de tip B sunt cele cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.
Cele din prima categorie se asi­gu­ră contra unei prime de 20 de euro pe an, la o sumă asigurată de 20.000 de euro, iar celelalte, pentru 10 euro pe an, la o sumă asigurată de 10.000 de euro. Rezultă că, după pri­ma lună de activitate, asiguratorii ac­ţionari ai PAID au subscris prime de asigurare obligatorie în valoare tota­lă de 262.380 de euro şi au reţinut în beneficiul propriu, sub formă de co­mi­sioane, 26.238 de euro. Potrivit nor­melor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), companiile ca­re încheie contracte de asigurare o­bligatorie, în numele şi contul PAID, transferă în contul PAID, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eli­be­rării poliţelor, sumele încasate cu ti­tlu de prime de asigurare, din care re­ţin în contul lor un comision de 10% din valoarea acestora. Procentul poate fi modificat anual, prin ordin al preşedintelui CSA.

O cincime din poliţe s-au Încheiat În Bucureşti
Din totalul de 14.050 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor în­cheiate în prima lună de activitate a PAID, circa 20%, respectiv 2.819 de contracte de asigurare, au fost semnate doar în Bucureşti. „Cât priveşte ponderea pe medii de rezidenţă, 9.965 de poliţe au fost încheiate în mediul urban (aproape 71% - n.r.), iar 4.085 în mediul rural. Clasamentul pe judeţe este deocamdată irelevant, deoarece numărul de poliţe este destul de mic”, ne-a declarat Marius Bulugea.
Pe de altă parte, preşedintele-di­rector general al PAID spune că acti­vi­tatea de vânzare a asigurărilor obli­gatorii de locuinţe a demarat la toţi asiguratorii membri ai Pool-ului, fără să ofere informaţii despre topul acestora în ceea ce priveşte numărul de poliţe încheiate. „Toate companii­le încheie poliţe de asigurare şi acest lucru este cel mai important. Este pre­matur să se facă un clasament, dar se pot remarca asiguratori precum Astra, Generali, Ardaf, Uniqa, Euroins, Groupama sau Credit Eu­ro­pe, cu un randament destul de bun pentru început. Nu au existat pro­bleme deosebite. Singurele sincope s-au înregistrat la sistemele de lucru IT ale asiguratorilor. Acestea au fost însă remediate în scurt timp, astfel încât toate companiile pot emite acum poliţe prin platforme online”, a declarat Bulugea.
Şeful PAID a mai spus că în pri­ma lună de activitate nu s-au înregistrat daune pe poliţele de asigurare obligatorie încheiate, deşi, în intervalul respectiv, în mai multe regiuni ale României s-au înregistrat locuin­ţe distruse sau avariate de inundaţii.  

S-au inventariat sub un sfert din locuinţe
Marius Bulugea a mai declarat că, până în prezent, colaborarea PAID cu autorităţile, în special în ceea ce priveşte constituirea bazei de date informatice cu locuinţele din Româ­nia şi proprietarii acestora, decurge destul de bine. „Prefecturile din în­treaga ţară ne-au sprijinit în legătură cu mesajele pe care le-am transmis unui număr de peste 3.300 de pri­mării, iar reacţia acestora a fost des­tul de promptă. Până în prezent, sunt colectate informaţii privind nu­mele proprietarilor de locuinţe şi adre­sele lor pentru peste două mili­oane de înregistrări, adică 23% din ba­za naţională de date preconizată a fi constituită”, spune şeful PAID.
Potrivit acestuia, instituţia monitorizează permanent fluxul de transmitere a acestor informaţii, urmând ca la începutul trimestrului IV să retransmită prefecţilor lista cu loca­li­tăţile care nu şi-au îndeplinit obliga­ţiile ce le revin prin lege. Legea spu­ne că primăriile trebuie să actua­lizeze permanent datele transmise PAID cu privire la imobilele cu destinaţie de locuinţe, proprietarii acestora şi dacă aceştia respectă sau nu obligaţia de asigurare. Tot în sarcina autorităţilor locale intră aplicarea amenzilor pentru cei care nu se asi­gură.

Ce se întåmplă cu imobilele cu „bulină roşie”?
Un proiect de modificare a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor se află de o bună bucată de vreme la Senat, acesta fiind inclus pe ordinea de zi a Came­rei superioare la sfârşitul lunii iunie. Una dintre cele mai importante schimbări ale legii incluse în proiect se referă la eliminarea obligaţiei de asigurare pentru clădirile cu risc seismic ridicat.
Potrivit standardelor pruden­ţia­le de subscriere a poliţelor, nicio clă­dire cu „bulină roşie”, expertizată de autorităţi ca prezentând risc seismic maxim, nu poate fi asigurată pentru riscuri de catastrofă, pentru că, prin definiţie, asigurarea acoperă doar ha­zardul, nu şi certitudinea. Proble­ma este că, până la eventuala modificare în acest sens a legii, şi proprie­tarii de astfel de locuinţe au obligaţia de a cumpăra poliţe obligatorii.
Mai mult, în cazul în care se pre­zintă la asiguratorii membri PAID, acestor proprietari nu le pot fi ref­­u­zate cererile de asigurare obligatorie de către companiile de profil, până la modificarea legii. Asta deşi socie­tăţile de asigurare comunică explicit potenţialilor cumpărători de asigu­rări facultative de locuinţă că nu le pot prelua imobilele în asigurare, în cazul în care acestea au „bulină roşie”. „Până în prezent, nu s-au în­re­gistrat astfel de solicitări la niciun asigurator autorizat şi nici la sediul PAID. Dacă vor apărea, bineînţeles că le vom analiza şi vom încerca să le rezolvăm în spiritul legii”, ne-a de­clarat Marius Bulugea, fără să ofere alte detalii.

Ce se întåmplă cu proprietarii de locuinţe cu ipotecă?
Potrivit PAID, proprietarii de lo­cuinţe trebuie să încheie asigurarea obligatorie până pe data de 15 ianua­rie 2011. Excepţie fac cei care au o poliţă facultativă cu acoperire şi după jumătatea lunii ianuarie. După expirarea perioadei de valabilitate a asigurărilor facultative, dacă aceasta are loc după 15 ianuarie, devine imediat obligatorie încheierea asigurării obligatorii, care trebuie semnată îna­inte de eventuala reînnoire a celei facultative.
Ce se întâmplă însă cu persoa­nele care şi-au achiziţionat locuinţe prin credit ipotecar şi care, la exigenţa băncilor finanţatoare, au în­cheiat poliţe facultative de asigurare a imobilelor lor cu valabilitate multianuală, pe întreaga perioadă de cre­ditare? „Aceştia trebuie să ­con­trac­teze poliţa obligatorie de asigurare a locuinţei la prima ani­versare a poli­ţei facultative, indife­rent de perioada de creditare”, ex­plică Marius Bu­lugea. Cu alte cu­vinte, aceşti proprietari trebuie să încheie poliţa obligatorie de îndată ce se va fi scurs un an întreg de va­labilitate a poliţei facultative, chiar dacă aceasta este în­che­iată pe mai mulţi ani.

Ce nu despăgubeşte poliţa obligatorie de locuinţă?
- Pagube provocate de inundaţii produse în timpul formării de lacuri de acumulare sau schimbării artificiale a cursurilor de apă;
- Pagube provocate de prăbuşiri sau alunecări de teren, dacă au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături, lucrări edilitare, prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă sau în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
- Pagube provocate de tasarea terenului de fundaţie, fie sub sarcina construc­ţiei, fie din alte cauze;
- Pagube provocate de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în cel din preajma clădirii, din cauza contracţiei/dilatării produse de îngheţ sau dezgheţ;
- Pagube la locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
- Pagube produse din cauza nerespectării de către asigurat a prevederilor legale privitoare la autorizarea, construirea sau exploatarea locuinţelor, după data intrării în vigoare a Legii 260/2008;
- Pagube produse ca urmare a prăbuşirii clădirilor exclusiv ca urmare a de­fec­telor de construcţie, chiar dacă în legătură cu producerea unui risc asigurat;
- Cheltuieli de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul a­si­gurării obligatorii şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.
Sursa: Normele CSA privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor