După ce a început dezvoltarea magazinelor de cartier Mic.Ro, omul de afaceri Dinu Patriciu a intrat şi în marele retail, prin achiziţia reţelei de discount MiniMax. Aici însă concurenţa este mai dură.
Preluarea reţelei MiniMax de către Dinu Patriciu, prin intermediul firmei Mer­ca­dia Holland, înregistrată în Olanda, readuce în discuţie întreba­rea: pot oamenii de afaceri locali să dezvolte afaceri profitabile în re­tailul alimentar românesc? Deşi poa­te părea lipsită de temei, întrebarea are sens în condiţiile în care cele mai mari companii de retail de pe piaţa autohtonă au capital străin, continuă să se extindă şi să câştige cotă de piaţă.
Grupuri mari care domină co­mer­ţul modern mondial şi-au dez­vol­tat afacerile şi în România. Nem­ţii de la Metro sunt prezenţi cu uni­tăţi cash&carry şi hipermarketuri (Real), francezii de la Carrefour cu supermarketuri şi hipermarketuri, grupul german Rewe cu magazine de discount (Penny Market), super­mar­keturi (Billa) şi pe segmentul cash&carry (Selgros), iar Schwarz Group cu hipermarketuri (Kauf­land) şi, cel mai probabil în mai pu­ţin de un an, cu magazinele de discount Lidl.
Alături de cele patru mari gru­puri de retail se mai află şi francezii de la Auchan, retailerul franco-belgian Louis Delhaize sau belgienii de la Delhaize Group. Împreună controlează circa 30-40% din comerţul românesc.
Pe de altă parte, încercările anterioare ale antreprenorilor români de a face afaceri în retailul modern s-au transformat în eşecuri. Reţele autoh­tone precum Pic, Univers’all, Tri­dent sau Ethos fie şi-au închis toate magazinele, fie au rămas cu câteva unităţi.
Desigur, antreprenorii locali care au cochetat cu retailul alimentar nu au avut puterea financiară a lui Dinu Patriciu, dar rămâne de văzut dacă miliardarul poate sta alături de multinaţionale.
Ionuţ Pascu, senior project ma­nager la firma de consultanţă Ro­land Berger, spune că „pe zona de dis­count şi de magazine de proximitate încă mai e loc de dezvoltare, exis­tând un potenţial de creştere destul de mare”. Totodată, Pascu cre­de că, în măsura în care investitorul se află într-o situaţie financiară pozitivă, flexibilitatea de a dezvolta un business în retail este mult mai ridicată în această perioadă, în condi­ţiile în care costurile cu forţa de mun­că, ame­najarea spaţiilor comerciale şi chirii sunt mai scăzute.

O cunoştinţă mai veche
Dinu Patriciu nu este străin de dez­voltarea magazinelor de discount MiniMax, el fiind unul dintre acţionarii-fondatori ai reţelei. Deşi a mizat pe retail în 2004, când era în plină expansiune şi cu Rompetrol, Patriciu a renunţat la afacerea din comerţ după numai doi ani, con­side­rând că magazinele şi benzi­năriile sunt două business-uri total diferite.
Se pare însă că s-a răzgândit, având în vedere că, după vânzarea Rom­petrol, Patriciu a ales retailul prin­tre domeniile în care să-şi in­ves­tească banii, alături de resurse mine­rale, imobiliare, media, pariuri spor­tive sau bănci. Astfel, la înce­putul acestui an, Patriciu a început să dezvolte prin intermediul Mercadia re­ţeaua de magazine de cartier Mic.Ro, pentru a reveni din această lună şi în acţionariatul MiniMax Discount, preluând întregul pachet de acţiuni, pentru care ar  fi putut plăti în jur de 30-40 de milioane de euro, conform surselor din piaţă.
Potrivit lui Dan Ionescu, directo­rul general al Mercadia, achiziţia vizează crearea unor sinergii între Mini­Max şi Mic.Ro pe partea de logistică şi achiziţii, care vor permite companiei să-şi optimizeze ofertele pentru ambele formate de magazine.
În momentul preluării, acţio­na­rii companiei erau doi foşti mana­geri ai Rewe, Rainer Exel şi Andreas Kämpf, şi grupul austriac Real4You. Exel, care este şi director general al MiniMax Discount, urmează să-şi păs­­treze poziţia de conducere. Re­ţeaua creată de Exel şi asociaţii săi are în prezent 32 de magazine şi un centru logistic de 15.000 de metri pătraţi în Bolintin Vale, lângă Bucu­reşti. Planurile companiei vizează des­chiderea a încă patru unităţi co­merciale până la sfârşitul lunii septembrie, iar pe termen lung - dezvol­tarea unei reţele de cel puţin 100 de magazine în următorii ani. De altfel, toate companiile de retail care au in­ves­tit în discount şi-au planificat des­chiderea a minimum 100 de uni­tăţi comerciale pentru a putea atinge masa critică necesară ca afacerea să fie rentabilă şi solidă.
Rămâne de văzut însă dacă Pa­triciu va continua planurile de business ale predecesorilor lui sau va îndrăzni şi mai mult, aşa cum a făcut şi cu Mic.Ro. Omul de afaceri a deschis deja, din luna aprilie, 76 de astfel de unităţi comerciale în Bucu­reşti, vizând atingerea pragului de 300 de magazine Mic.Ro până la sfâr­şitul anului.
Planul de investiţii este primul de această anvergură la nivelul co­merţului de cartier, unde competiţia este reprezentată de miile de magazine „de la colţul străzii” sau de la par­terul blocului. Conceptul de mi­nimarket creat de Patriciu este însă poziţionat pe cea mai mare piaţă de retail din România, respectiv micile magazine alimentare care au o pondere de 32% din totalul vânzărilor la nivel naţional, potrivit datelor fir­mei de cercetare GfK.

Atracţie pentru discount
Achiziţia MiniMax este a doua tranzacţie din 2010 care vizează o re­ţea de magazine de discount şi a treia în mai puţin de un an, segmentul de discount fiind astfel cea mai activă piaţă din punctul de ve­dere al fuziunilor şi achiziţiilor din retail şi chiar din economia româ­nească.
„Anticipăm că reţelele de discount se vor extinde în continuare, pe măsură ce preţul va deveni criteriul cel mai important de achiziţie pentru un număr din ce în ce mai mare de consumatori”, apreciază Mihai Aniţa, partener la departa­men­tul de servicii de audit al Price­waterhouseCoopers România.
De altfel, MiniMax a rămas sin­gu­ra reţea de discount de vânzare du­pă ce Enterprise Investors a cum­pă­rat, în toamna anului trecut, cele 65 de magazine Profi de pe piaţa ro­mânească pentru 66 de milioane de euro, iar reţeaua germană Lidl a cum­părat reţeaua Plus, cu aproximativ 100 de unităţi, tranzacţie estima­tă la 200 de milioane de euro.
Lidl, care a început să construiască propriile magazine în acest an, are însă probleme cu aprobarea preluării reţelei Plus de către Con­siliul Concurenţei, după ce Comisia Europeană a transmis autorităţii române că tranzacţia propusă ar afec­ta concurenţa.
Deşi este un business profitabil, re­tailul presupune mulţi bani inves­tiţi în recapitalizare în perioadele dificile, timp şi răbdare pentru ma­tu­rizarea investiţiei. Aceasta este strategia urmărită de marii retaileri veniţi în România care îşi conso­li­dează poziţia pe piaţă. Cel puţin la prima vedere, aceeaşi strategie e ur­mărită şi de Patriciu, care pare să nu mai fie interesat de un exit într-un moment bun al pieţei, aşa cum a fă­cut cu Rompetrol. Cel puţin până la proba contrarie.