Valoarea certificatelor verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă, emise numai pentru anul 2010, atinge nivelul de 12,265 miliarde de euro, raportat la preţul maxim de 55 euro/certificat. Dacă alocarea de certificate s-ar realiza în procent de 100%, fiecare consumator din România ar trebui să plătească suplimentar pentru energia electrică pe care o consumă în jur de 200 de euro pe an. Pe de altă parte, investitorii în energie regenerabilă sunt protejaţi de riscuri, prin intermediul acestor certificate, spre deosebire de investitorii în centrale de producere a energiei care utilizează combustibili fosili.
Modificarea Legii energiei regenerabile, în sensul creşterii numărului de certificate pe fiecare tip de resursă, anunţă o adevărată ex­plozie a afacerilor în domeniu, semnalul fiind dat deja de energia eo­liană. În paralel, cu toate că Hidro­electrica a blocat privatizarea celor 63 de microhidrocentrale rămase încă în portofoliu, foarte mulţi in­ves­titori se orientează către construcţia unora noi, pentru că fiecare MWh (megawat oră) de energie produs în microhidrocentrale cu o putere de până la 10 MW atrage după sine trei certificate verzi. Cea mai favorizată de Legea energiei regenerabile este însă energia fotovoltaică (solară), caz în care pentru fiecare MWh livrat în reţeaua de electricitate se primesc şase certificate verzi. Deocamdată însă, investiţiile în centrale fotovol­taice lipsesc cu desăvârşire, pe de o parte din cauza costurilor foarte ridicate, pe de altă parte pentru că noua lege a energiei regenerabile a fost vo­tată în urmă cu doar circa două luni. Aşa se face că, pentru anul 2010, certificatele verzi emise de Trans­elec­tri­ca producătorilor de energie regene­rabilă vizează aproa­pe exclusiv energia hidro şi eoliană.

Tranzacţiile cu certificate verzi, în creştere
Anul trecut au fost tranzacţiona­te 141.607 certificate verzi, din care 38.171 de certificate au fost achiziţio­nate de furnizorii de energie pe platforma OPCOM, în vederea îndepli­ni­rii cotei obligatorii pentru 2008, iar 103.436 de certificate - în vederea îndeplinirii cotei pentru anul 2009, acestea din urmă reprezentând echi­valentul a 46,53% din certificatele emise până la ultimul termen-limită de ofertare, 15 decembrie 2009. Pre­ţul mediu de tranzacţionare a certificatelor verzi pentru îndeplinirea co­tei obligatorii pentru 2009 a fost de 215,34 lei/certificat (55 euro/certificat la valoarea medie a cursului de schimb pentru luna decembrie a anului 2008, 3,9153 lei). În schimb, în acest an, cota obligatorie pentru energia regenerabilă a crescut la 8,3% din totalul consumului brut de ener­gie electrică, faţă de 6,78% anul trecut, ceea ce face ca numărul total de certificate verzi pentru îndeplinirea cotei să fie de 223.011, aproape dublu faţă de 2009. Guvernul a stabilit ca valoarea de tranzacţionare a unui certificat verde să fie cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Dacă toate certificatele s-ar tranzacţiona la valoa­rea maximă, ajungem la concluzia că în circuit ar intra nu mai puţin de 12,265 miliarde de euro, cu peste două miliarde mai mult decât inten­ţiona România să investească în întreg sistemul energetic naţional pe o perioadă de 5-7 ani. Deocamdată însă, cota obligatorie de certificate nu a fost atinsă niciodată în ultimii cinci ani, motiv pentru care Autori­tatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a preferat să le re­porteze pentru anul care urmea­ză, deşi legea prevede sancţionarea celor care nu-şi îndeplinesc cota. Pâ­nă la data de 11 august, numărul de certificate verzi tranzacţionate pe Piaţa Centralizată, pentru îndepli­ni­rea cotei aferente, a fost de 110.626, iar numărul de certificate verzi tranzacţionate pe Piaţa Contractelor Bi­la­terale a fost de 27.296. Au rămas dis­ponibile pentru îndeplinirea co­tei aferente anului 2010 un număr de 85.089 certificate verzi, conform da­telor operatorului de piaţă OPCOM.

Un potenţial nevalorificat
Dacă investiţiile în energia eolia­nă cunosc o adevărată explozie în a­cest moment în România, în schimb la capitolul energie fotovoltaică suntem încă în faza de pionierat. Acor­da­rea a şase certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea din surse fotovoltaice ar putea schimba radical situaţia în viitorul apropiat. Instala­ţiile-pilot din România produc abia 100 Kilowaţi, din care 30 kw sunt realizaţi de ICEMENERG (Institutul de Crecetări şi Modernizări Ener­ge­tice), restul instalaţiilor aparţinând Universităţii Politehnice şi Univer­si­tăţii din Târgovişte. Potenţialul solar din România este reprezentat de den­sitatea medie de energie aferen­tă radiaţiei solare incidente, în plan orizontal, care depăşeşte 1.000 kWh/ metru pătrat pe an. În România s-au identificat cinci zone geografice, diferenţiate în funcţie de nivelul flu­xului energetic înregistrat, iar regi­mul distribuţiei geografice a poten­ţialului energetic solar arată că mai mult de jumătate din suprafaţa ţării beneficiază de un flux mediu anual de 1.000 kWh/m2/an. Energia solară poate fi valorificată nu numai ca sursă de producere a energiei electrice, ci şi pentru energia termică, situaţie în care nu se pune problema acordării de certificate verzi. Siste­mele solar-termale active se folosesc de obicei pentru prepararea apei cal­de menajere în locuinţe individuale. În condiţiile din România, un captator solar termic funcţionează, în con­diţii normale de siguranţă şi eficien­ţă, pe perioada martie-octom­brie, cu randamente ce pot ajunge până la 90%. Aportul energetic al sistemelor solar-termale la necesarul de căldu-ră şi apă caldă menajeră din Ro­mâ­nia este evaluat la circa 1.434 mii tep (tone echivalent petrol), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. Cos­tul inves­ti­ţiei pentru realizarea de sisteme fo­tovoltaice în reţea de mo­dule solare a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimele decenii, preţul unui modul solar diminuându-se sistematic, până la circa 6 dolari/1 W instalat. Preţul energiei electrice produse din surse solare fotovoltaice va­riază între 25 şi 50 cenţi/kWh.

Microhidrocentralele sunt la mare căutare
Societatea Hidroelectrica deţine în momentul de faţă cele mai multe microhidrocentrale din România (63), după ce a privatizat 87 de uni­tăţi în perioada 2004-2009. Întrucât certificatele verzi aduc societăţii mai mulţi bani decât ar fi putut aduce o eventuală privatizare a microhidrocentralelor rămase în portofoliu, conducerea Hidroelectrica a blocat procesul de privatizare. Conform noi­lor reglementări în domeniul ener­giei regenerabile, pentru un MWh energie electrică produs în microhidrocentrale noi se primesc trei certificate verzi, în timp ce pentru unităţi retehnologizate se pri­mesc două certificate, iar pentru ce­le nemodernizate - un singur certificat. Microhidrocentralele sunt uni­tăţi de producţie care au o capacitate de producţie de până la 10 MW.  Din­tre companiile private care au reu­şit să achiziţioneze microhidrocentrale de la Hidroelectrica amintim Energy Holding, ISPH (Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice), compania italiană ESPE sau Wienstrom din Austria, care a plătit şi un preţ-record, de 28 de milioane  de euro, pentru 17 dintre unităţi. De asemenea, mai deţin microhidrocentrale com­paniile Romenergo, Hidrocons-trucţia, Electromagnetica, un con-sor­ţiu condus de firma portugheză Martifer, Luxten, Benny Alex.

Americanii sparg gheaţa în producţia de panouri solare
Panourile solare instalate până acum în România provin aproa­pe în exclusivitate din import, îndeosebi din China. Încurajarea investiţiilor în domeniul fotovoltaic va duce inevitabil şi la o creştere a numărului de producători autohtoni de panouri. Zilele trecute, compania americană Energiz Renewable a anunţat că vrea să investească în România până la 64 de mi­lioane de dolari în construcţia a două fabrici de panouri solare. „Construcţia primei fabrici este în faza de planificare, iar unele lucrări preliminare au fost făcute pe baza unor granturi şi subvenţii disponibile din partea Guvernului român”, a declarat agenţiei Mediafax preşedintele Energiz Renewable, Edward T. Whelan. Cele două fabrici vor putea produce anual panouri solare cu o putere cumulată de 80 MW.