Pilonul II: Concurenţa riscă să se aleagă cu procese în loc de amenzi
de Adrian Mosoianu in pe 20 August 2010, 20:01
Consiliul Concurenţei a amendat industria de pensii obligatorii pentru că în 2007 şi-ar fi „împărţit” 11.000 de clienţi dintr-un total de peste 4 milioane
Foto
Preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu, a recunoscut că procedura de arbitraj prin care, în campania de aderare iniţială, au fost
distribuite la fonduri persoanele ale căror semnături figurau pe două acte de aderare, la două fonduri de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II), şi care nu au putut fi contactate pentru a-şi preciza opţiunea, a fost elaborată şi derulată cu aprobarea şi sub supravegherea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Liderul pieţei, ING Pensii, a anunţat deja că va contesta sancţiunea dictată de Consiliul Concurenţei, iar alţi patru administratori analizează posibilitatea de a lansa demersuri similare în justiţie.
Consiliul Concurenţei (CC) a amendat cu 5,2 milioane de lei, în urma unei investigaţii demarate în decembrie 2007, 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii care, în acel an, s-ar fi „înţeles” să încalce legislaţia cu privire la repartizarea persoanelor care s-au înscris la două sau mai multe fonduri, a declarat săptămâna trecută preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu.
„Administratorii de fonduri de pe pilonul II, în pofida legii, au modificat legislaţia în ceea ce priveşte modul de repartizare a persoanelor care au aderat la mai multe fonduri de pensii private. Potrivit legii, cei cu mai mult de două semnături trebuiau să intre într-un proces de repartizare aleatorie, aşa-numita loterie. Practic, administratorii s-au înţeles şi şi-au împărţit în mod egal persoanele cu dublă semnătură”, a spus într-o conferinţă Bogdan Chiriţoiu.
El a adăugat că instituţia pe care o reprezintă incriminează „această înţelegere” şi a aplicat o amendă de 5,2 milioane de lei (1,22 milioane de euro), sancţiune care vizează 14 administratori. „Potrivit datelor CC, circa 78.000 de persoane au aderat la mai multe fonduri. Acestea trebuiau să intre în loterie, şi nu să fie repartizate în mod egal între administratori, aşa cum s-a întâmplat”, a declarat preşedintele CC.
Nu 78.000, ci 11.000
Surse din industria pensiilor private au declarat, pentru SFin, că cele 78.000 de persoane menţionate de CC nu reprezintă persoane cu acte de aderare semnate la două sau mai multe fonduri, ci doar la două fonduri. „Cei 78.000 de participanţi care semnaseră pentru două fonduri de pensii private obligatorii au fost contactaţi de către administratori pe baza datelor din actele de aderare pentru a opta pentru unul din cele două fonduri. Dintre aceştia, numai 11.000 nu au putut fi contactaţi, motiv pentru care au fost distribuiţi egal între fonduri”, au spus sursele citate.
Astfel, doar 0,25% din cele 4,1 milioane de persoane care s-au înscris la fondurile de pensii private obligatorii în campania iniţială de aderare au fost repartizate prin arbitraj direct între fonduri, astfel încât cotele de piaţă ale administratorilor nu au fost câtuşi de puţin modificate prin această procedură. Potrivit surselor citate, persoanele care figurau cu mai mult de două acte de aderare semnate pentru fonduri diferite au fost incluse automat în procesul de repartizare aleatorie, iar actele lor de aderare au fost invalidate, în cazul multora dintre acestea existând suspiciuni de fraudă.
„În cazul persoanelor cu doar două acte de aderare semnate, CSSPP a dorit o rezolvare specială a situaţiei lor, astfel încât la loterie să ajungă cât mai puţini dintre cei obligaţi să se înscrie la pilonul II, iar repartizarea să ţină cât mai mult cont de opţiunile reale ale potenţialilor participanţi. Împărţirea s-a făcut fără să se ţină seama în niciun fel de veniturile, sexul sau zona geografică a celor cu două semnături, astfel încât niciun administrator nu a fost avantajat sau dezavantajat de procedura de arbitraj”, au mai spus sursele citate.
Nu s-a încălcat legea
Deşi preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, a spus că administratorii au încălcat legea, distribuindu-i pe unii dintre participanţi prin arbitraj, şi nu prin loterie, Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat nu stipulează nicăieri în cuprinsul său că persoanele care au semnat mai mult de un act de aderare trebuie trimise automat la loterie, ci doar că „persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii”. De asemenea, legea spune că CSSPP este abilitată să emită norme (legislaţie secundară) cu privire la această repartizare aleatorie.
În octombrie 2007, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, anunţa introducerea unei proceduri de validare în trei etape a actelor de aderare la fonduri. Astfel, potrivit respectivei proceduri, pentru aderările multiple identificate la prima sesiune de validare se lua în considerare, în ordine cronologică, prima opţiune exprimată de participant, următoarele fiind anulate. Pentru sesiunile de validare următoare, procedura prevedea că semnăturile multiple urmau să facă obiectul unei analize comune, a administratorilor implicaţi şi a CSSPP, urmând să se ia o decizie pentru fiecare caz în parte.
„În momentul în care s-a efectuat procedura de arbitraj, exista un vid legislativ referitor la cei cu acte de aderare la mai multe fonduri. Ulterior, norma CSSPP cu privire la aderarea şi evidenţa participanţilor a fost modificată, în sensul că s-a stipulat expres că persoanele care au semnat mai multe acte de aderare urmează să intre la loterie. Însă chiar şi această normă implica o problemă, în sensul că adăuga la lege, în condiţiile în care legea spune doar de cei care nu aderă la niciun fond în intervalul menţionat în actul normativ că sunt repartizaţi aleatoriu”, ne-au mai spus surse din industria pensiilor private.
Nu există nici „victime”, nici soluţii
Întrebat dacă autoritatea de reglementare în domeniul pensiilor private a ştiut de înţelegerea administratorilor, preşedintele CC a afirmat că repartizarea persoanelor cu dublă semnătură s-a realizat cu „ştiinţa” CSSPP. „Faptul că autoritatea de reglementare a ştiut de înţelegerea administratorilor a constituit o circumstanţă atenuantă şi ne-a determinat să aplicăm o sancţiune mai puţin drastică”, a spus Chiriţoiu.
Ulterior, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a afirmat, în replică la anunţul deciziei CC, că repartizarea persoanelor care s-au înscris la mai multe fonduri s-a făcut „exclusiv în conformitate cu legislaţia, cu respectarea îndrumărilor CSSPP, precum şi având în vedere cele mai bune interese ale celor cinci milioane de participanţi la aceste fonduri”.
Fără să nege cele spuse de Chiriţoiu şi de APAPR, CSSPP a afirmat, într-un comunicat, că amenda CC „nu afectează interesele participanţilor, activitatea de administrare a activelor, rezultatele financiare ale fondurilor sau funcţionarea sistemului în ansamblul său”. Mai mult, Bogdan Chiriţoiu a declarat, răspunzând unei întrebări, că nu există niciun mecanism de rectificare a situaţiei incriminate de CC, survenite cu aproape trei ani în urmă.
Se anunţă contestaţii la tribunal
Liderul pieţei, ING Pensii, care a primit şi cea mai mare amendă din partea CC, în valoare de 1,573 milioane de lei, a anunţat că va contesta decizia Consiliului, arătând că soluţia arbitrajului „nu a urmărit în niciun moment obţinerea unor avantaje nejustificate”, „nu a vizat restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei din piaţă” şi „a urmărit exclusiv interesul consumatorilor”. Mai mult, ING spune că nu a obţinut beneficii, ci dimpotrivă, a primit un număr mai mic de participanţi decât ar fi primit prin repartizarea aleatorie în funcţie de cota de piaţă.
„Alte patru companii de pensii examinează foarte îndeaproape posibilitatea de a lansa demersuri similare în justiţie. Pentru unii dintre administratorii care au primit amenzi mai mici, corespunzătoare volumului lor de active, costurile unei astfel de acţiuni, constând în onorarii pentru avocaţi şi altele, ar depăşi cuantumul amenzii primite”, spun surse din piaţa de pensii. Potrivit legii, decizia CC poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.
Activele sunt ale participanţilor, nu ale administratorilor
CC a aplicat o amendă de 5,2 milioane de lei (1,22 milioane de euro), sancţiune care vizează 14 administratori. „Amenda reprezintă 2% din o zecime din valoarea activelor fondurilor administrate de fiecare societate la finele anului 2009. În cazul celor care au participat la înţelegere şi care nu mai activează în prezent pe pilonul II, răspunderea a fost atribuită succesorului legal”, a mai spus preşedintele CC.
Legislaţia cu privire la baza de calcul a amenzilor acordate de către Consiliul Concurenţei este extrem de ambiguă atunci când vine vorba de firme aparţinând industriei financiare. Potrivit Legii concurenţei, baza de calcul a amenzilor este reprezentată de cifra de afaceri a companiilor vizate. Însă pentru „societăţi bancare, instituţii de credit sau financiare şi societăţi financiare”, cifra de afaceri este înlocuită cu „a zecea parte din valoarea bilanţului lor”. Iar pentru asiguratori se utilizează „valoarea primelor brute emise”.
Problema este însă că în industria de pensii private activele administratorilor sunt cu totul separate de cele ale fondurilor administrate. Acestea din urmă aparţin participanţilor la fonduri, iar cifra de afaceri a companiilor de pensii este formată, în principal, din sumele încasate sub formă de comisioane de administrare.
„Această stabilire a amenzilor sub formă de procent din activele fondurilor de pensii ar putea fi unul dintre argumentele utilizate de administratori la contestarea deciziei CC. Alte argumente ar fi neîncălcarea Legii concurenţei, precum şi faptul că s-a acţionat cu bună credinţă, în interesul participanţilor”, ne-au explicat surse din piaţa de pensii.
"Potrivit legii, cei cu mai mult de două semnături trebuiau să intre într-un proces de repartizare aleatorie, aşa-numita loterie. Practic, administratorii s-au înţeles şi şi-au împărţit în mod egal persoanele cu dublă semnătură"
Bogdan ChiriŢoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei
distribuite la fonduri persoanele ale căror semnături figurau pe două acte de aderare, la două fonduri de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II), şi care nu au putut fi contactate pentru a-şi preciza opţiunea, a fost elaborată şi derulată cu aprobarea şi sub supravegherea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Liderul pieţei, ING Pensii, a anunţat deja că va contesta sancţiunea dictată de Consiliul Concurenţei, iar alţi patru administratori analizează posibilitatea de a lansa demersuri similare în justiţie.
Consiliul Concurenţei (CC) a amendat cu 5,2 milioane de lei, în urma unei investigaţii demarate în decembrie 2007, 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii care, în acel an, s-ar fi „înţeles” să încalce legislaţia cu privire la repartizarea persoanelor care s-au înscris la două sau mai multe fonduri, a declarat săptămâna trecută preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu.
„Administratorii de fonduri de pe pilonul II, în pofida legii, au modificat legislaţia în ceea ce priveşte modul de repartizare a persoanelor care au aderat la mai multe fonduri de pensii private. Potrivit legii, cei cu mai mult de două semnături trebuiau să intre într-un proces de repartizare aleatorie, aşa-numita loterie. Practic, administratorii s-au înţeles şi şi-au împărţit în mod egal persoanele cu dublă semnătură”, a spus într-o conferinţă Bogdan Chiriţoiu.
El a adăugat că instituţia pe care o reprezintă incriminează „această înţelegere” şi a aplicat o amendă de 5,2 milioane de lei (1,22 milioane de euro), sancţiune care vizează 14 administratori. „Potrivit datelor CC, circa 78.000 de persoane au aderat la mai multe fonduri. Acestea trebuiau să intre în loterie, şi nu să fie repartizate în mod egal între administratori, aşa cum s-a întâmplat”, a declarat preşedintele CC.
Nu 78.000, ci 11.000
Surse din industria pensiilor private au declarat, pentru SFin, că cele 78.000 de persoane menţionate de CC nu reprezintă persoane cu acte de aderare semnate la două sau mai multe fonduri, ci doar la două fonduri. „Cei 78.000 de participanţi care semnaseră pentru două fonduri de pensii private obligatorii au fost contactaţi de către administratori pe baza datelor din actele de aderare pentru a opta pentru unul din cele două fonduri. Dintre aceştia, numai 11.000 nu au putut fi contactaţi, motiv pentru care au fost distribuiţi egal între fonduri”, au spus sursele citate.
Astfel, doar 0,25% din cele 4,1 milioane de persoane care s-au înscris la fondurile de pensii private obligatorii în campania iniţială de aderare au fost repartizate prin arbitraj direct între fonduri, astfel încât cotele de piaţă ale administratorilor nu au fost câtuşi de puţin modificate prin această procedură. Potrivit surselor citate, persoanele care figurau cu mai mult de două acte de aderare semnate pentru fonduri diferite au fost incluse automat în procesul de repartizare aleatorie, iar actele lor de aderare au fost invalidate, în cazul multora dintre acestea existând suspiciuni de fraudă.
„În cazul persoanelor cu doar două acte de aderare semnate, CSSPP a dorit o rezolvare specială a situaţiei lor, astfel încât la loterie să ajungă cât mai puţini dintre cei obligaţi să se înscrie la pilonul II, iar repartizarea să ţină cât mai mult cont de opţiunile reale ale potenţialilor participanţi. Împărţirea s-a făcut fără să se ţină seama în niciun fel de veniturile, sexul sau zona geografică a celor cu două semnături, astfel încât niciun administrator nu a fost avantajat sau dezavantajat de procedura de arbitraj”, au mai spus sursele citate.
Nu s-a încălcat legea
Deşi preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, a spus că administratorii au încălcat legea, distribuindu-i pe unii dintre participanţi prin arbitraj, şi nu prin loterie, Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat nu stipulează nicăieri în cuprinsul său că persoanele care au semnat mai mult de un act de aderare trebuie trimise automat la loterie, ci doar că „persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii”. De asemenea, legea spune că CSSPP este abilitată să emită norme (legislaţie secundară) cu privire la această repartizare aleatorie.
În octombrie 2007, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, anunţa introducerea unei proceduri de validare în trei etape a actelor de aderare la fonduri. Astfel, potrivit respectivei proceduri, pentru aderările multiple identificate la prima sesiune de validare se lua în considerare, în ordine cronologică, prima opţiune exprimată de participant, următoarele fiind anulate. Pentru sesiunile de validare următoare, procedura prevedea că semnăturile multiple urmau să facă obiectul unei analize comune, a administratorilor implicaţi şi a CSSPP, urmând să se ia o decizie pentru fiecare caz în parte.
„În momentul în care s-a efectuat procedura de arbitraj, exista un vid legislativ referitor la cei cu acte de aderare la mai multe fonduri. Ulterior, norma CSSPP cu privire la aderarea şi evidenţa participanţilor a fost modificată, în sensul că s-a stipulat expres că persoanele care au semnat mai multe acte de aderare urmează să intre la loterie. Însă chiar şi această normă implica o problemă, în sensul că adăuga la lege, în condiţiile în care legea spune doar de cei care nu aderă la niciun fond în intervalul menţionat în actul normativ că sunt repartizaţi aleatoriu”, ne-au mai spus surse din industria pensiilor private.
Nu există nici „victime”, nici soluţii
Întrebat dacă autoritatea de reglementare în domeniul pensiilor private a ştiut de înţelegerea administratorilor, preşedintele CC a afirmat că repartizarea persoanelor cu dublă semnătură s-a realizat cu „ştiinţa” CSSPP. „Faptul că autoritatea de reglementare a ştiut de înţelegerea administratorilor a constituit o circumstanţă atenuantă şi ne-a determinat să aplicăm o sancţiune mai puţin drastică”, a spus Chiriţoiu.
Ulterior, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a afirmat, în replică la anunţul deciziei CC, că repartizarea persoanelor care s-au înscris la mai multe fonduri s-a făcut „exclusiv în conformitate cu legislaţia, cu respectarea îndrumărilor CSSPP, precum şi având în vedere cele mai bune interese ale celor cinci milioane de participanţi la aceste fonduri”.
Fără să nege cele spuse de Chiriţoiu şi de APAPR, CSSPP a afirmat, într-un comunicat, că amenda CC „nu afectează interesele participanţilor, activitatea de administrare a activelor, rezultatele financiare ale fondurilor sau funcţionarea sistemului în ansamblul său”. Mai mult, Bogdan Chiriţoiu a declarat, răspunzând unei întrebări, că nu există niciun mecanism de rectificare a situaţiei incriminate de CC, survenite cu aproape trei ani în urmă.
Se anunţă contestaţii la tribunal
Liderul pieţei, ING Pensii, care a primit şi cea mai mare amendă din partea CC, în valoare de 1,573 milioane de lei, a anunţat că va contesta decizia Consiliului, arătând că soluţia arbitrajului „nu a urmărit în niciun moment obţinerea unor avantaje nejustificate”, „nu a vizat restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei din piaţă” şi „a urmărit exclusiv interesul consumatorilor”. Mai mult, ING spune că nu a obţinut beneficii, ci dimpotrivă, a primit un număr mai mic de participanţi decât ar fi primit prin repartizarea aleatorie în funcţie de cota de piaţă.
„Alte patru companii de pensii examinează foarte îndeaproape posibilitatea de a lansa demersuri similare în justiţie. Pentru unii dintre administratorii care au primit amenzi mai mici, corespunzătoare volumului lor de active, costurile unei astfel de acţiuni, constând în onorarii pentru avocaţi şi altele, ar depăşi cuantumul amenzii primite”, spun surse din piaţa de pensii. Potrivit legii, decizia CC poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.
Activele sunt ale participanţilor, nu ale administratorilor
CC a aplicat o amendă de 5,2 milioane de lei (1,22 milioane de euro), sancţiune care vizează 14 administratori. „Amenda reprezintă 2% din o zecime din valoarea activelor fondurilor administrate de fiecare societate la finele anului 2009. În cazul celor care au participat la înţelegere şi care nu mai activează în prezent pe pilonul II, răspunderea a fost atribuită succesorului legal”, a mai spus preşedintele CC.
Legislaţia cu privire la baza de calcul a amenzilor acordate de către Consiliul Concurenţei este extrem de ambiguă atunci când vine vorba de firme aparţinând industriei financiare. Potrivit Legii concurenţei, baza de calcul a amenzilor este reprezentată de cifra de afaceri a companiilor vizate. Însă pentru „societăţi bancare, instituţii de credit sau financiare şi societăţi financiare”, cifra de afaceri este înlocuită cu „a zecea parte din valoarea bilanţului lor”. Iar pentru asiguratori se utilizează „valoarea primelor brute emise”.
Problema este însă că în industria de pensii private activele administratorilor sunt cu totul separate de cele ale fondurilor administrate. Acestea din urmă aparţin participanţilor la fonduri, iar cifra de afaceri a companiilor de pensii este formată, în principal, din sumele încasate sub formă de comisioane de administrare.
„Această stabilire a amenzilor sub formă de procent din activele fondurilor de pensii ar putea fi unul dintre argumentele utilizate de administratori la contestarea deciziei CC. Alte argumente ar fi neîncălcarea Legii concurenţei, precum şi faptul că s-a acţionat cu bună credinţă, în interesul participanţilor”, ne-au explicat surse din piaţa de pensii.
"Potrivit legii, cei cu mai mult de două semnături trebuiau să intre într-un proces de repartizare aleatorie, aşa-numita loterie. Practic, administratorii s-au înţeles şi şi-au împărţit în mod egal persoanele cu dublă semnătură"
Bogdan ChiriŢoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei