Dobânzile la depozite, în pericol de a fi doborâte de inflaţie

de Vasile Pop-Coman in Banci pe 20 August 2010, 19:12

  • print
  • rss

Randamentele oferite de unele bănci se menţin încă real pozitive, chiar şi pe termen scurt

Foto
Chiar dacă, din cauza „gâlmei inflaţiei fiscale“, după cum se exprimă guvernatorul Mugur Isărescu, dobânzile la depozitele în lei riscă să devină real negative, ceea ce produce cel puţin disconfort chiar şi băncii centrale, competiţia ridicată de pe piaţa bancară pentru atragerea de resurse menţine ratele nominale aferente economiilor la termene de trei sau chiar şase luni la niveluri ridicate, peste indicele preţurilor de consum. Pe termen lung,
de peste un an, odată cu revenirea inflaţiei, deponenţii au asigurate câştiguri real pozitive.
Bonificaţiile plătite de instituţiile de credit româneşti pentru economiile populaţiei se menţin real po­zitive chiar şi după reinflamarea preţurilor stârnite de majorarea TVA-ului. Astfel, deşi inflaţia din iulie a urcat la 7,14%, persoanele fi­zice care şi-au depus banii în bănci cu o lună mai devreme au primit dobânzi medii de 7,28%. Şi asta în timp ce în unele state europene dez­voltate, precum Franţa, Italia sau Austria, ratele nominale au ajuns real negative, în timp ce în Ger­mania şi Spania se menţin po­zitive.
În ultima perioadă însă, o se­rie de bănci precum Alpha Bank sau BCR, au lansat oferte promoţio­nale aferente depozitelor pe termen scurt, de până la trei luni, cu dobânzi fixe ce ajung la 8%, nivelul estimat al inflaţiei pentru finalul acestui an de către BNR. Există şi produse de economisire la pachet cu fonduri de investiţii, precum cel al Millennium Bank, cu randamente de până la 10% pe trei luni.

Cåştigul real coboară sub inflaţie
Cu toate acestea, randamentele efective sunt mai mici decât ratele nominale aferente depozitelor, în­tru­cât se scad impozitul pe venitul din dobândă de 16%, precum şi e­ven­tualele comisioane pentru ad­mi­nistrarea contului bancar. To­tuşi, cei care deţin sume importan­te în bănci, pentru care dobânda, şi nu siguranţa banilor, reprezintă primul interes, au ocazia să profite de oferte avantajoase prin care să evite costurile suplimentare. Unele bănci, precum Alpha Bank, CEC Bank, Banca Transilvania sau Raif­feisen Bank, au anunţat fie majo­rări de dobânzi care să compenseze impozitul, fie achitarea, în locul clienţilor, a respectivei taxe, aceştia ur­mând a beneficia de valoarea netă a ratelor aferente depozitelor. Cei care vor să-şi optimizeze cât mai eficient câştigurile din depo­zi­te pot alege băncile care au cele mai mici comisioane aferente produse­lor de economisire. Astfel, dacă majoritatea instituţiilor de credit nu ne taxează pentru deschiderea sau administrarea conturilor, altele merg mai departe oferind posibilitatea retragerii gratuite a banilor din conturi, operaţiune destul de costisitoare la alte bănci, care aplică un comision de până la 0,5% din va­loarea economiilor retrase de la ghişeu. O soluţie mai avantajoasă este un card, de pe care se pot retra­ge bani cu un comision înjumă­tă­ţit, şi cu care se pot efectua opera­ţiuni fără numerar, precum cum­pă­răturile în magazine sau achita­rea unor servicii.

Economiile în euro depind de curs
O altă modalitate de protecţie împotriva inflaţiei a randamente­lor din economiile bancare o re­pre­zintă depozitele cu plata dobânzii în avans, un produs pe care mai multe bănci au început să-l lanseze încă de anul trecut, ca o consecinţă a crizei de lichidităţi. Astfel, clienţii încasează sumele aferente câştigului din dobândă în momentul des­chiderii conturilor, banii putând fi reinvestiţi imediat sau cheltuiţi fără a fi afectaţi de reducerea pute­rii de cumpărare. În privinţa mo­ne­dei în care alegem să econo­mi­sim, riscul valutar continuă să fie important, o dovadă în plus fiind prognozele contradictorii ale principalelor bănci. În timp ce unele, precum BCR, estimează o stabilitate a leului în raport cu euro până la finalul anului, când prevede un curs de 4,22 lei, urmat de o apre­cie­re până la mijlocul lui 2011, Raif­feisen Bank estimează că mone­da naţională se va deprecia până la 4,40 lei în toamnă şi în martie anul viitor. Cine mizează pe apre­cie­rea monedei europene poate să-şi spo­rească randamentele cu apro­xima­tiv 3%, reprezentând dobânda me-die pe care băncile româneşti o plătesc pentru economiile în euro.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net