Cei care au probleme cu rambursarea ratelor trebuie să vină din timp la bancă pentru a găsi soluţii
Restructurarea creditelor pare a nu se bucura prea mult de interesul celor rămaşi fără locuri de muncă sau ale căror venituri au fost reduse. În consecinţă, restanţele la credite cunosc o nouă recrudescenţă, după ce au dat semne de plafonare în prima parte a anului. Bancherii consideră că de vină este „frica românilor de doctor”.
Cei în jur de 1,3 milioane de bugetari deţin credite de apoape 5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 20% din totalul împrumuturilor acordate de bănci. În contextul reducerii salariilor acestora cu un sfert, la care se adaugă disponibilizările anunţate de Guvern în următoarele luni, impactul asupra sistemului bancar, care a intrat deja pe pierderi la jumătatea anului, tocmai din cauza restanţelor, este important. După ce în prima parte a anului s-a observat o stabilitate a evoluţiei restanţelor, în ultimele luni s-a înregistrat o nouă creştere, care se va intensifica din cauza situaţiei economice, spun bancherii.
Frica de doctor nu ajută
Şefii primelor două bănci româneşti, BCR şi BRD, au declarat că volumul de credite neperformante va rămâne la niveluri ridicate în următoarele luni din cauza restructurărilor bugetare şi a recesiunii economice, astfel că abia de la mijlocul lui 2011 am putea asista la o revenire a economiei şi implicit a situaţiei celor împrumutaţi. În a-ceste condiţii, băncile încearcă să-şi reducă pierderile prin acceptarea soluţiilor de restructurare a finanţărilor, oferind în general o reducere cu până la jumătate a ratelor lunare, pe o anumită perioadă, sau chiar scutirea temporară de la rambursarea sumelor datorate, în cazul şomerilor. De exemplu, BCR a implementat o procedură rapidă de reeşalonare a creditelor pentru clienţii cu dificultăţi de rambursare a datoriilor, care vizează simplificarea documentaţiei, prin reducerea ratelor lunare cu până la 50% pe o perioadă de 6 luni. „Încă se observă o reticenţă a clienţilor de a merge la bancă, este ca frica de doctor, să nu cumva să descopere că au cancer. Sfătuim clienţii să vină cât mai repede să discute cu noi pentru a preveni eventualele probleme sau a le rezolva din timp pe cele cu care se confruntă acum, mai ales în cazul bugetarilor”, spune Cornel Cojocaru, directorul de comunicare al BCR.
Şi restanţierii sunt acceptaţi
Pentru aprobarea cererii de reducere a ratelor, BCR aplică un comision de rescadenţare de 10 euro, în cazul în care creditul nu înregistrează restanţe, sau de 30 de euro dacă există întârzieri. Aceste costuri, precizează banca, acoperă cheltuielile administrative cu procesarea cererilor şi modificările în sistemul informatic.
Băncile precizează că lasă clienţii să opteze pentru modalitatea de reducere a efortului financiar în perioada de recesiune. Mai precis, cât de mult să le fie redusă, temporar, rata lunară, sau chiar acordarea unei perioade de graţie pe parcursul căreia să achite doar comisioanele, nu şi principalul din rată şi dobânda. Bancherii avertizează însă că beneficiarii acestor facilităţi vor fi nevoiţi, după expirarea perioadelor de graţie, să recupereze din datoriile acumulate între timp. „Putem scuti, de pildă, un şomer de la plata ratelor lunare, pe parcursul câtorva luni, însă avem nevoie şi de angajamentul acestuia că-şi va găsi un nou serviciu, astfel încât ulterior să-şi poată achita restanţele”, precizează Cojocaru. Altfel, instituţia de credit va trece la executarea silită a datornicului. Puţine bănci au lansat produse de restructurare standardizate, majoritatea preferând să analizeze fiecare caz în parte. Cu atât mai mult cu cât, din cauza recesiunii şi a scăderii activelor aduse în garanţie, destul de mulţi clienţi nu se mai califică, conform criteriilor uzuale, pentru restructurarea vechiului credit.
