Toate datele referitoare la felul în care Internetul evoluează indică un lucru clar: mobilitatea este pe cale să detroneze accesul din puncte fixe. Mai exact, în unele zone s-a întâmplat deja, în altele mai e puţin până să se întâmple, iar în viitorul apropiat va fi aproape inutil să mai existe „sedii de firme”. Vă gândiţi să vă înnoiţi reţeaua de calculatoare desktop? Mai gândiţi-vă o dată…
În ciuda faptului că Internetul mobil se află, din punct de vedere istoric, abia la început, viteza de dezvoltare nu are niciun fel de precedent. În compa­ra­ţie cu cifrele pieţei de comunicaţii mobile de date, pieţele de Internet prin desktop şi telefonie mobilă au cam tot atâta viteză cât are un elefant pe lângă un ghepard. În zona de inovaţie, cele mai multe lucruri se întâmplă tot în mobilitate, ceea ce creează aşteptări extrem de mari în ceea ce priveşte viitoarele capacităţi ale Internetului mobil.

Viitorul stă în telefoanele deştepte
Mutaţiile produse în piaţă de a­ceastă dezvoltare accelerată deschid, după o lungă aşteptare, şi porţile „epo­cii de aur” pentru publicitatea online. Nu este nicio exagerare să spunem astăzi că întregul concept de comerţ electronic a renăscut oda­tă cu lansarea zecilor de noi gadge­t-uri care aduc Internetul în orice buzunar.
Un exemplu elocvent: au trecut 11 trimestre de când s-au lansat pri­mele gadgeturi Apple care ofereau acces instant la Internet - IPhone şi ITouch -, iar numărul utilizatorilor conectaţi prin aceste aparate a ajuns deja la 88 de milioane, doar în Ame­rica de Nord. Spre comparaţie, pe aceeaşi piaţă, AOL reuşea să strângă, în 11 trimestre de la lansare, aproximativ 8 milioane de utilizatori (co­nectaţi prin desktop-uri), serviciile de Internet mobil pentru laptopuri ajungeau, în acelaşi interval, la 18 milioane de utilizatori, iar NTT do­como i-mode - la 31 de milioane de clienţi.
Cu doar cinci ani în urmă, piaţa cumulată de desktop-uri şi unităţi mobile (laptop, tablet şi notebook) era de peste patru ori mai mare de­cât cea de smartphone-uri, iar partea de unităţi desktop era încă de trei ori mai mare decât cea de unităţi mo­bi­le. Astăzi, numărul de unităţi livrate este cu doar 20% mai mare pentru calculatoare de orice fel, în comparaţie cu smartphone-urile. Esti­mă­rile recente ale unui studiu al Mor­gan Stanley preconizează că cele două pieţe vor fi sensibil egale în 2011 (ca număr de unităţi vândute), şi că smartphone-urile vor prelua conducerea în 2012. Creşterea ra­pi­dă a pieţei de smartphone-uri va afecta, de asemenea, şi piaţa aşa-nu­mitelor „feature phones” - telefoa­ne­le mai dotate ca putere de calcul şi conectivitate decât telefoanele „elementare” -, însă cu o putere mai mi­că decât smartphone-urile. Dacă în pe­rioada 2004-2008 piaţa de „feature phones” era relativ stabilă, în zona de 140-150 de milioane de unităţi vân­dute anual în America de Nord (trendul fiind similar şi în Europa şi Asia), iar piaţa smartphone creştea încet, fără să o afecteze pe cea a telefoanelor „avansate”, situaţia s-a bulversat în 2010, când telefoanele „feature” au pierdut enorm din cota de piaţă, în timp ce smartphone-urile au crescut cu peste 20%. Analiştii de la Morgan Stanley estimează că vân­zările vor fi comparabile în 2011 (93 de milioane de unităţi feature pho­ne şi 90 de milioane smartpho­ne), ur­mând ca piaţa smartphone să de­vi­nă lider în 2012.
Accesibilitatea va fi cuvântul de ordine în curând: în 1960 existau mai puţin de 1 milion de utilizatori de computere pe tot globul, în 1990 erau peste 100 de milioane de oa­meni conectaţi prin reţeaua globală, astăzi s-a trecut de un miliard, iar în 2020 se estimează că vor exista peste 10 miliarde de unităţi conectate la Internet, incluzând aici toate tipuri­le de calculatoare, telefoane şi alte gadgeturi existente pe piaţă. „Cloud computing” - fiecare angajat al unei firme poate lucra de oriunde, folo­sind orice - nu va mai fi, în curând, o excepţie, ci regula, acolo unde specificul activităţii o permite. Adio, sedii, adio, săli de şedinţă! Deja sunt ani în­tregi de când Second Life găz­duieşte şedinţele multinaţionalelor, economisind milioane de dolari care s-ar fi cheltuit cu avioanele.

Punctul critic a fost depăşit
La începutul lui 2010, rata de penetrare a Internetului 3G a ajuns la 21%, punct considerat pragul dintre fenomen marginal şi fenomen „mainstream”. Mai mult, toţi indicatorii arată că anii următori vor adu­ce o creştere susţinută a vânzărilor, ceea ce va duce rata de penetrare în jur de 43% în 2014. Adică aproape ju­mătate din oameni vor folosi In­te­r­netul de oriunde, fără măcar să fie nevoie de un calculator în sensul strict al cuvântului (desktop, laptop, tablet etc.). Modalităţile în care un client se poate conecta s-au înmulţit considerabil, cu sateliţii GPS, reţele­le 3G şi wi-fi, precum şi punctele de conectare bluetooth conducând în topul opţiunilor clienţilor. Ratele de creştere sunt elocvente: vânzările au crescut între 2008 şi 2009 cu 57% pentru GPS (dintre care două treimi au fost telefoane şi PDA-uri dotate cu GPS), numărul de clienţi 3G a crescut cu 44%, cu o rată de penetrare a serviciilor în creştere cu 30% în Ja­ponia, SUA şi Europa de Vest, numă­rul de chipset-uri pentru wi-fi vân­dute a crescut cu 42% (uşurând pova­ra de pe reţelele 3G), iar vânzarea de aparate care se conectează prin bluetooth a crescut cu 42%, până la peste 2 miliarde de unităţi.
Numărul de clienţi care au folo­sit aplicaţii web şi browser-e de pe telefoane aproape s-a dublat în SUA într-un singur an: de la 18 la 38 de milioane de utilizatori între aprilie 2009 şi aprilie 2010. 48% au căutat di­verse informaţii pe Internet, 40% au folosit telefoanele pentru a accesa re­ţele de socializare, 33% pentru a citi ştirile, câte 20% pentru informaţii spor­tive şi despre programul TV şi 18% pentru activităţi de banking.
Marele avânt din piaţă aparţine, fără nicio ezitare, utilizatorilor de pro­duse Apple. Media de aplicaţii descărcate de utilizatorii de IPhone şi ITouch este de 47/client, în timp ce utilizatorii de Android ajung la mai puţin de jumătate (22 de aplica­ţii/ client), cei de Blackberry la o medie de 10, iar proprietarii de Nokia - abia la 5 aplicaţii. Disponibilitatea aplicaţiilor este proporţională: peste 200.000 pentru IPhone, 50.000 pentru Android, 5.000 pentru Black­berry şi 7.000 pentru Nokia.
Apetitul clienţilor pentru aparate cu putere de calcul şi mai ales pentru Apple pare insaţiabil. A fost nevoie de 28 de zile pentru vânzarea primului milion de unităţi IPad, faţă de 74 pentru IPhone, 180 pentru Net­book, peste 300 pentru Blackberry şi mai mult de un an pentru primele Ipod-uri. Mai repede de atât nu s-au vândut decât aparatele care servesc exclusiv divertismentului: Nintendo Wii (13 zile) şi Nintendo DS (15 zile).
Conform raportului Morgan Stan­ley, toate aceste lucruri descriu deja un viitor foarte apropiat, în care calitatea „cloud computing” (lucrul „de acasă” sau de oriunde) se va im­pune în faţa muncii de birou, iar con­­su­ma­torii vor avea pretenţia să fie conectaţi permanent, la viteze foar­­­te mari. În mod paradoxal, criza financiară a accelerat, de fapt, aceas­tă piaţă, deoa­rece „lucrul de acasă” s-a dovedit a fi de bun augur pentru companiile ca­re nu mai făceau faţă cheltuielilor. În plus, riscurile de se­curitate au scăzut enorm, faţă de vremurile pionieratului reţelei globale, iar noile viteze per­mit controlarea re­­ţelelor, oricât de extinse, cu o mai mare uşurinţă. Pe scurt: vechile în­da­t­oriri vor fi re­zol­vate mai repede, mai uşor, cu chel­tuieli mai mici, co­nectivitatea full-time se va generali­za, preţurile pen­tru conectare vor scă­­dea, iar lu­crurile vor deveni mai plăcut de fă­cut, dată fiind explozia reţelelor so­cia­le. Internetul va fi tot mai uşor de folosit, iar noile gene­ra­ţii de baterii vor asigura că toate a­cestea nu sunt inventate degeaba, ci pentru a ţine oamenii conectaţi pe­ri­oade lungi.