Dezastrele naturale care au lovit în acest an Europa au dus la o creştere a numărului cererilor veni­te din partea statelor comunitare care solicită sprijin financiar din Fondul de Solidaritate al UE. Banii se alocă destul de greu, iar sumele care revin fiecărei ţări sunt mult mai mici decât se spera iniţial. În cazul României, pentru acoperirea pagubelor de aproximativ 867 de milioane de euro provocate de inundaţiile din ultimele luni există posibilitatea unui ajutor bănesc de doar 24,5 milioane euro.
Pentru a putea apuca o fi­ri­mitură din miliardul de euro de care dispune în a­cest an Fondul de Solida­ri­tate al Uniu­nii Europene, România trebuie să încadreze inundaţiile din ulti­me­le luni la „dezastru major”, şi nu la „catastrofă regională”, unde alocă­rile financiare se fac mult mai uşor. Este aleasă prima variantă din cauza faptului că pe felia aferentă „ca­tastrofelor regionale” se luptă de­ja Franţa şi Polonia, care încearcă să acapareze fiecare cât mai mulţi bani. De asemenea, termenul pe care ţara beneficiară îl are la dispoziţie pentru consumarea acestor bani este mai mare, de cinci ani. Fi­nanţările pe „catastrofă regiona­lă” trebuie justificate la un an de la data la care Parlamentul European apro­bă solici­tarea, iar la noi e posibil ca acţiunile de reconstrucţie du­pă inundaţii să du­reze mai mult şi să pierdem banii.
Criza economică determină ţă­ri­le din spaţiul comunitar să fie aten­te la orice posibil ajutor financiar, să încerce să profite la maximum de calitatea lor de stat membru UE şi să acceseze sume cât mai mari.

Cum se dau banii
Fondul de Solidaritate al Uniu­nii Europene a fost înfiinţat în 2002 şi până acum a fost activat de 33 de ori în urma unor calamităţi naturale: inun­daţii, incendii de pădure, cutre­mure, furtuni şi secetă. Dis­tri­buţia ba­nilor se face după un algoritm foar­­te bine pus la punct, bugetul de un miliard de euro fiind îm­părţit în urma unor anchete atent realizate, ca­re urmăresc traseul ba­ni­lor alocaţi.
Acest fond este structurat pe capitole, o cotă de 10% fiind virată în­tr-un cont aflat la dispoziţia ţărilor care suferă de pe urma unor catastrofe naturale regionale. Restul de 90% este disponibilizat doar în cazul unor dezastre majore. În prima situaţie, condiţiile de accesare sunt mai simple, iar sumele ce pot fi luate de o anumită regiune sunt impor­tan­te, însă trebuie consumate foarte repede. Acest capitol bugetar din Fondul de Solidaritate atrage primul cererile de sprijin financiar şi, prin urmare, se şi termină în primele luni ale anului. În 2010 au profitat de el Franţa - care a accesat cei mai mulţi bani -, dar şi Polonia, care se luptă să atragă finanţări şi pentru „catastrofe regionale” şi pentru „de­zas­tre majore”.
României nu-i rămâne decât va­rianta a doua, aceea de a încadra inundaţiile din ultimele luni la „de­zastru major”. În acest caz, statul co­munitar care solicită ajutor trebuie să facă dovada că valoarea pierderi­lor depăşeşte 3 miliarde de euro sau 0,6% din PIB. La începutul anului, Co­misia Europeană stabileşte un prag minim al pagubelor pentru fie­care ţară, ce îi permite să apeleze la Fondul de Solidaritate. Pentru Ro­mâ­nia, acesta este de 787,935 mili­oane de euro. 
Potrivit criteriilor care stau la baza acordării banilor din Fondul de Solidaritate în caz de dezastru ma­jor, Uniunea Europeană disponibilizează 2,5% din suma aferentă pra­gului minim stabilit la începutul anului (787,935 milioane de euro pentru România). Ce depăşeşte acest prag este compensat cu 6%. Evaluă­rile făcute de autorităţile române ara­tă că inundaţiile au produs pa­gu­be de 867 de milioane de euro, prin ur­ma­re putem activa suma de 24,5 mili­oa­ne de euro.

Romånia a accesat Fondul de două ori
Nu este primul an în care Ro­mâ­nia încearcă să beneficieze de bani din Fondul de Solidaritate. Ţara noas­tră a primit până acum 83 de milioane de euro, aplicând atât pe criteriul „dezastru major”, cât şi pe cel de „catastrofă regională”. Cea mai mare sumă, 71,2 milioane de euro, a venit în 2005, când inun­da­ţiile au afectat în primăvară 29 de judeţe, iar în vară alte 33. De asemenea, ne-a fost acordat un sprijin de 11,8 milioane de euro pentru inundaţiile din iulie 2008, dar, din câte se pare, n-am reuşit să consumăm a­ceşti bani nici acum, deşi Parla­men-tul European a mobilizat Fondul de Solidaritate pentru România în luna martie a anului trecut.
SFin a solicitat Secretariatului Ge­­­neral al Guvernului, instituţie care gestionează utilizarea acestor bani, o prezentare nominală a pro­iec­telor care au beneficiat de decontare din Fondul de Solidaritate. Re­pre­zentanţii SGG ne-au transmis că lista va fi disponibilă abia la 31 oc­tom­brie 2010. „Având în vedere că unele consilii judeţene nu au putut prezenta proiecte eligibile spre de­contare din Fondul de Solida­ri­tate al UE şi în vederea utilizării in­te­gra­le a sumelor primite de România în termenul de un an de la data primi­rii de către ţara noastră a fondurilor, s-a decis includerea în rândul be­nefi­ciarilor eligibili a Admi­nis­­traţiei Na­ţionale Apele Române. Astfel, în con­formitate cu prevede­rile HG 617/ 2010, s-a stabilit că su­mele repartizate consiliilor judeţe­ne pentru care nu au fost depuse pro­iecte eligibile în vederea decon­tă­rii din Fond până la data de 31 iulie 2010 se redistri­buie Adminis­tra­ţiei Naţionale Apele Române, ca­re în­toc­meşte documentaţiile de de­contare împreună cu Admi­nis­tra­ţii­le Ba­zi­nale de Apă, ca­re au efectuat lu­crări ca urmare a inun­daţiilor din pe­­ri­oa­da 22-31 iulie 2008”, se arată în materialul fur­ni­zat SFin.