Rezolvarea problemei pensiilor ar trebui să re­prezinte „prioritatea zero“ în procesul de redu­cere a deficitului bugetar, apreciază Consiliul Fiscal, care recomandă în această perioadă concentrarea pe restrângerea cheltuielilor publice şi mai puţin pe majorarea veniturilor.
„La cheltuielile cu pensiile, România ocupă locul 6 în UE şi e pe primul loc în rândul noilor state membre. Dacă se are în vedere raportul dintre cheltuie­lile cu pensiile şi veniturile bugetare, Româ­nia se plasează pe locul doi, după Grecia. (...) Pensiile reprezintă prioritatea zero pentru Ro­mânia, pentru că nu putem finanţa la ne­sfâr­şit plata pensiilor de la bugetul de stat“, a de­clarat săp­tămâna trecută Ionuţ Dumitru, pre­şedintele Con­siliului Fiscal (CF), la prima pre­zentare pu­blică a instituţiei.
Potrivit datelor CF, cheltuielile cu pensiile în România au reprezentat 36,8% din venitu­ri­le bu­getare în 2009, raport devansat doar de Grecia, cu 40,5%.
Dumitru a arătat că din cei 4,72 milioane de pensionari plătiţi de la bugetul asigurărilor so­ciale de stat la finele anului 2009, peste un mi­lion au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 - pensie de urmaş.
La aceştia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiţi direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 foşti agricultori şi 160.000 pensionari din apărare, securitate na­ţio­nală şi ordine publică. „Deşi vârsta legală nu diferă mult de media europeană, vârsta efec­tivă la care se fac pensionările în România este cea mai mică din UE“, a explicat Dumitru. Di­na­mica numărului total de pensionari arată o re­ducere a acestora în ultimul deceniu, de la 6,31 milioane în 2001, la 6,20 milioane în 2004 şi 5,68 milioane în 2009. Pe de altă parte, rapor­tul pensie/salariu a scăzut în anii ’90 de la 35% în 1991 la 30% în 1999, pentru ca apoi să ur­­­ce constant până la 50% la finele anului 2009. Con­co­mitent, raportul salariaţi/pensiona­ri a coborât de la aproape 2 în 1991, la 0,8 în 2009.

Salariile bugetarilor: 10,6% din PIB
Analiza CF relevă că raportul dintre contribuţiile plătite de salariaţi şi punctul de pensie s-a deteriorat începând cu 2007, ponderile fiind până atunci relativ similare. La finele lui 2009, punctul de pensie reprezenta 37,9% din salariul brut, în timp ce contribuţiile la bugetul de pensii reprezentau doar 31,3%. Cu toate acestea, Ro­mânia ocupă penultimul loc în UE privind cheltuielile cu asistenţa socială (in­clu­zând pensiile), cu 13,5% din PIB, întrucât alocă doar 1,3% din PIB pentru alte cheltuieli de asistenţă so­cială. CF ple­dează şi pentru restrân­ge­rea fondului de salarii publice, în condiţiile în care Româ­nia se pla­sea­ză pe locul 9 în UE-27 şi pe poziţia a treia în­tre cele 10 noi state mem­­bre, cu un raport între sa­larii plătite şi ve­nituri bugetare de 33%. Ca pon­dere în PIB, salariile bugetare reprezintă 10,6%, ceea ce pla­sează România pe locul 19 în UE-27 şi pe locul 6 între noile state membre.
Consiliul Fiscal este un organism indepen­dent, cu rol în cea mai mare parte consultativ, creat prin legea responsabilităţii fiscale, cu sco­pul de a consilia Guvernul cu privire la sus­tenabilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Membrii CF au un mandat legal de 9 ani. Preşedintele Consiliului, Io­nuţ Dumi­tru, economist-şef al Raiffeisen Bank, a fost propus de Asociaţia Română a Băncilor. Ceilalţi mem­bri ai CF sunt Lucian Liviu Albu, director al Institutului de Prog­no­ză Economică (propus de Academia Română), Ta­tiana Moşteanu, de­can al Facultăţii de Fi­nanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (propusă de ASE), Răzvan Victor Stanca, economist principal Direcţia Studii şi Publicaţii din cadrul BNR (propus de BNR) şi Silviu Marius Şeitan, de la Institutul Bancar Român (propus de IBR).