Dacă în Statele Unite ale Americii donaţiile în scopuri caritabile sunt făcute de către miliardari şi încurajate prin legislaţia fisca­lă, în România ele sunt făcute de companiile publice şi im­pu­se prin rectificare buge­ta­ră. Pentru a putea acoperi chel­tuielile în creştere cu a-proape 5 miliarde de lei faţă de bugetul iniţial ale celor trei bugete de asigurări sociale (de stat, de şomaj şi de sănătate), statul preferă nu privatizarea companiilor de stat, ci schimbarea obiectului de activitate al acestora: din economic în caritabil.
Bugetul de stat iniţial vo­tat de Parlament nu mai este de actualitate. Numai la capitolul cheltuieli, cu excepţia autorită­ţi­lor locale, care vor trebui să se recunoască vădu­vite de 3 mi­liarde de lei, toate celelalte bugete vor trebui alimentate cu sume considera­bile. Pentru plata pensiilor şi a serviciilor me­dicale vor fi alocaţi suplimentar cåte 1,8 miliarde de lei. Astfel, modificări vor fi adu­se la bugetul de stat (+3,86 miliarde de lei), bugetul asigurărilor sociale de stat (+1,87 miliarde de lei), bugetul asi­gu­rărilor pentru şomaj (+1,18 mili­ar­de de lei), bugetul Fondului naţio­n­al unic de asigurări sociale de să­nătate (+1,82 miliarde de lei), credite ex­terne acordate ministerelor (+45,5 mi­lioane de lei), bugetul institu­ţii­lor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii (+2,09 miliarde de lei), bugetul fondurilor externe nerambursabile (+8,8 milioane de lei), bugetul CNADNR (+1,1 milioane de lei).
Dar care este cauza acestor mo­di­ficări de buget? Potrivit notei de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară, aflat în discuţie în Gu­vern, „în pofida unei uşoare îmbu­nă­tăţiri a stării economice, condiţii-le financiare s-au dovedit a fi mai di­ficile decât s-a anticipat iniţial, activi­tatea economică din România fiind în continuare marcată de recesiune atât din cauza cererii interne mai re­duse, cât şi ca urmare a unei reveniri mai lente a partenerilor comerciali ai României”.
Drept urmare, pentru întregul an se estimează o reducere - în termeni reali - a produsului intern brut (PIB) de 1,7-1,9%, comparativ cu creşterea de 1,3% avută în vedere la fundamentarea bugetului iniţial. În plus, dificultăţile economice se vor reflecta şi în evoluţia de pe piaţa muncii: numărul de salariaţi se va reduce cu 1,8% faţă de o creştere cu 0,9% în prognoza utilizată la cons­trucţia iniţială a bugetului.
Când SFin atrăgea atenţia, la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, asupra prognozelor mult prea optimiste ale guvernanţilor, a­ceştia îşi luau drept aliaţi organisme-le internaţionale, printre care şi FMI. Rezultatul acestui optimism: un buget nerealist, care a dus la majorarea TVA la 24%. Aceasta este şi sursa principală de venituri suplimentare cuprinsă în rectificare: +1,4 miliarde de lei, majorare bazată pe creşterea cotei standard a TVA de la 19 la 24%. Numai că, potrivit propriului proiect, şi acesta construit cu op­timism, 200 de milioane din banii respectivi se vor duce pe cheltuieli su­plimentare de natura datoriei pu­blice incluse în buget. Guverna­torul Mugur Isărescu avertiza că jumătate din încasările din TVA se vor duce pe plata unor dobânzi de finanţare a deficitului şi de refinanţare a datoriei publice mai ridicate ca urmare a majorării TVA.
Cum economia se află în ge­nunchi, în pofida creşterii economi­ce de 0,3% raportată de INS pe tri­mes­­trul al doilea comparativ cu primul tri­mestru (o scădere de 0,6% din PIB comparată cu trimestrul al doilea al lui 2009), în proiectul de rectificare sunt anticipate colectări mai reduse din impozit pe profit (-827 milioane de lei, cauzat, în principal, de nivelul scăzut al profitabi­li­tă­ţii în sistemul bancar, reflectat de re­ducerea dina­micii creditelor acorda­te de băncile comerciale şi creşterea provizioane­lor), alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice (-405,5 mili­oane de lei). Ca urmare a erorii de es­timare a numă­rului de salariaţi (plus 0,9% în proiectul iniţial, minus 1,8% în rectificare), încasările din impozitul pe venit vor scădea şi ele cu 1,08 miliarde de lei. Viciile, în po­fida unei impozitări din ce în ce mai agresive, nu vor salva nici ele bugetul, urmând a fi înregistrată o di­minuare a veniturilor cu 1,43 mili­arde, diminuare cauzată, în prin­cipal, de reducerea consumului şi scă­­derea volumului producţiei în sectoarele accizabile. Impozitarea a­gre­sivă probabil că n-are nimic de-a face nici cu scăderea consumului, nici cu scăderea producţiei, în opi­nia guvernanţilor! De vină sunt poa­te inundaţiile!

Donaţii cu forţa
Guvernul mai aşteaptă venituri suplimentare şi din donaţii, de 1,32 miliarde de lei, din care 454,6 mili­oane de lei reprezintă sume rămase necontractate din Facilitatea Schen­gen, 874 de milioane de lei reprezin­tă sume donate la bugetul de stat de către companii cu capital majoritar de stat, constituite din profitul ani­lor precedenţi şi rezultate din vânza­rea activelor şi a participaţiilor deţi­nu­te la filiale. Astfel, Electrica şi Rom­gaz vor dona la buget câte 400 de milioane de lei, iar Loteria va do­na 74 de milioane de lei din profitul anilor precedenţi şi vânzări de acti­ve, iar firmele subvenţionate şi cu pierderi anterioare, dar care înregis­trează profit în 2010, vor repartiza profitul pentru acoperirea acestor pierderi.
„Operatorii economici cu capital majoritar de stat pot dona şi alte su­me la bugetul de stat, în cursul anului 2010, fără ca aceasta să conducă la înregistrarea de rezultate financiare negative. Sumele sunt deductibile la calculul profitului impozabil şi vor fi reflectate în mod corespunză­tor în bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora“, se mai arată în pro­iect. În acelaşi timp, companiile cu capital integral sau majoritar de stat care înregistrează pierderi din anii precedenţi şi beneficiază de subvenţii de exploatare de la bugetul de stat, iar la finele anului înregistrează profit, vor repartiza profitul obţinut pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi.

Circuitul arieratelor în natură
Un alt element important al pro­iectului de rectificare este cel al arie­ratelor, a căror problemă a fost ridicată insistent de reprezentanţii FMI. Dacă sectorul privat îşi freca mâinile de fericire că va putea în sfârşit să-şi recupereze banii confiscaţi ilegal de stat şi societăţile acestuia, în urma lecturării proiectului de rectificare îi va dispărea orice entuziasm. Statul va plăti arieratele propriilor companii cu o singură con­diţie: dacă banii se vor întoarce la bugetul de stat sau la cel al asi­gu­rărilor sociale. Un singur exemplu este elocvent: cel al Societăţii Naţio­nale de Transport Feroviar de Că­lă­tori CFR Călători SA. În bugetul Ministerului Trans­por­turilor şi In­fra­structurii pe anul 2010, la titlul „Sub­venţii” este cu­prin­să şi suma de 210.629 mii lei pentru respectiva societate. Potrivit proiectului de rectificare, din a­ceas­tă sumă, 143.985 mii lei vor fi viraţi exclusiv pentru achitarea obligaţii­lor Companiei Naţionale Căi Ferate CFR SA către bugetul de stat. Şi mai interesant este că restul de 66.644 mii lei sunt aferenţi plăţii obligaţii­lor restante ale Companiei Naţionale Căi Ferate CFR SA şi vor fi viraţi de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA numai în cazul în care conducerea SC E.ON Moldova Furnizare SA va aproba cesionarea creanţelor în favoarea SC E.ON Gaz România SRL şi E.ON Gaz Distribuţie SA, iar acestea vor aproba ca suma încasată să fie utilizată pentru plata dividendelor cuvenite bugetului de stat. Cu alte cuvinte, plătim datoriile dacă ni le înapoiaţi prin dividende! Sau noi ne facem că plătim datoriile, voi vă faceţi că ne plătiţi dividende!

Protecţie socială pe banii Educaţiei, Apărării şi Agriculturii
Rectificarea bugetară va tăia din alocaţiile Educaţiei, Apărării, Justiţiei, Transpor­tu­rilor, Agriculturii şi va suplimenta substanţial fondurile Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor de şomaj şi altor alocaţii, pentru „evitarea declanşării unor conflicte sociale“.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va primi în plus 4,36 miliarde de lei, reprezentând transferuri de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru finanţarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi a pensiilor IOVR, indemnizaţiilor reparatorii, alocaţiilor de stat pentru copii, alocaţiilor familiale, indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi altor ajutoare sociale.
Ministerul Sănătăţii va primi, la rândul său, încă 2,81 miliarde de lei, reprezentând transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigu­rări sociale de sănătate pentru acoperirea deficitului.
Alte fonduri vor fi alocate Ministerului Mediului şi Pădurilor (241,2 milioane de lei), Ministerului Economiei (207,1 milioane de lei), Ministerului Culturii (56,9 milioane de lei, pentru restaurarea şi reabilitarea monumentelor istorice, precum şi consolidarea unor clădiri culturale, ca Biblioteca Naţională a României, Teatrul „I.L. Caragiale”), Ministerului Comunicaţiilor (49,6 milioane lei, în principal, pentru plata serviciilor de închiriere de licenţe aferente produselor Microsoft), Academiei Române (17 milioane de lei, pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile).
Vor fi însă tăiate bugetele Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (cu 494,6 milioane de lei), Ministerului Administraţiei şi Internelor (476,8 mili­oane de lei), Ministerului Apărării Naţionale (278,5 milioane de lei), Ministerului Justiţiei (198 de milioane de lei), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (168,6 milioane de lei), Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (142,5 mili­oane de lei), Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (121,7 milioane de lei), Ministerului Public (105,2 milioane de lei).