Campania de sterilizare şi „cazare” a câinilor vagabonzi, despre care Primăria Capitalei promitea că va începe pe 19 iulie, a fost amânată pentru data de 6 septembrie. Cauza întârzierii este de natură pur birocra­tică. Administraţia pentru Suprave­ghe­rea Câinilor fără Stăpân Bucureşti (ASCSB) a fost desfiinţată la sfârşitul lunii iunie, iar din 4 august func­ţio­nează Autoritatea pentru Suprave­gherea şi Protecţia Animalelor Bucu­reşti (ASPA), care a avut la dispoziţie şase luni, de la data de 30.06.2010, pentru a prelua patrimoniul fostei ASCSB. Potrivit hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), noua structură, care a preluat personalul celei vechi, pe bază de examen, are 298 de posturi, din care 26 de conducere. Şi de peste două ori mai puţini hingheri decât şefi, adică doar 12 (doisprezece)!
În prezent sunt peste 13.600 de câini comunitari pe stră­zi-le Bu­­cureştiului, au declarat, pentru SFin, reprezentanţii ASPA. „Conform identificărilor reali­zate de ASCSB (actuala ASPA - n.r.) - sterilizare, marcare şi adopţie a câinilor -, pe domeniul public se află 13.616 câini sterilizaţi şi identificaţi cu crotalie de culoare galbenă în ureche, cu microcip subcutanat şi cu un stăpân care a semnat adopţia câi­ne­lui. Nu putem pronunţa o cifră exac-tă a câinilor liberi pe străzi deoarece există un trafic permanent şi ne­supravegheat al câinilor, din incinte private pe domeniul public”, au răspuns reprezentanţii Autorităţii, pe data de 9 august 2010, la solici­tarea revistei noastre din data de 27 iulie 2010.
Potrivit estimărilor ONG-urilor specializate în protecţia animalelor, numărul total de câini fără stăpân din Capitală este de peste 30.000. În primele şapte luni ale anului trecut, la Institutul „Matei Balş” se pre­ze­n­ta­seră pentru tratament antira­bic 9.178 de persoane muşcate de câini, din care 7.500 de adulţi şi res­tul copii.

Un hingher la peste 1.100 de cåini
Potrivit site-ului oficial al Autori­tăţii, capturarea câinilor fără stăpân se face de către personalul angajat şi instruit în acest sens, „prin aplicarea unui tratament adecvat (nu brutal)”, personalul fiind vaccinat antirabic. Persoanele care capturează câinii sunt în echipe de câte doi plus şofe­rul autospecialelor şi poartă echipament de protecţie şi ecuson perso­nalizat. Capturarea se face cu crose speciale, formate din tije de alumi­niu care au la capete bucle ce glisea­ză în jurul gâtului câinelui.
Pentru câinii foarte agresivi se utilizează „puşca cu tranchilizant pe bază de gaz carbonic comprimat pen­tru propulsarea unor seringi pe cale intramusculară, substanţa utili­zată fiind hidroclorura de ketamină şi xylazina”. Transportul câinilor se face în vehicule închise de tip cam­io­netă (autospeciale). „Vehiculele sunt ventilate natural şi asigură proteja­rea animalelor de inteperii”, spu­ne Autoritatea.
Problema este însă numărul ridicol de mic al hingherilor (sau „prin­zătorilor”, după titulatura lor oficia­lă). „ASCSB dispune de 6 autospecia­le, cu 1 şofer şi 2 prinzători, care câş­ti­gă între 700 şi 850 lei, conform gri­lei de salarizare care nu s-a modificat din 2008. Numărul lor a rămas constant în ultimii doi ani, deoarece, începând cu anul 2008, nu s-au mai putut face angajări”, ne-au spus reprezentanţii instituţiei.

Cel mai rău e în sectorul 6
I-am întrebat pe cei de la Au­to­ritate care este procedura prin care locuitorii Capitalei pot solicita serviciile echipelor specializate în capturarea câinilor agresivi fără stă­pân şi în cât timp de la formularea so­lici­tării echipele se prezintă la locaţiile indicate de solicitanţi.
„În cazul câinilor dovediţi a fi agresivi şi fără stăpân, echipajele de intervenţie se deplasează în cel mai scurt timp posibil. În urma analizei reclamaţiilor sosite la sediul ASCSB, a rezultat că în sectorul 6 există cel mai mare număr de reclamaţii pri­vind câinii liberi pe străzi”, a fost răs­punsul primit. Autoritatea esti­mea­ză că 1% din câinii fără stăpân din Bu­cureşti sunt bolnavi sau agresivi.
În 2009, la Autoritate s-au înregistrat 5.639 de solicitări de ridicare a câinilor, iar în 2010 - 3.247. Numărul câinilor ridicaţi efectiv de către echi­pajele specializate de pe domeniul public a fost de 5.679 în 2009, iar până în prezent, în 2010, au fost ridicaţi 2.618 câini. „În perioada 2008-2010, municipalitatea, prin instituţia de profil ASCSB, a sterilizat 9.000 de câini”, spun cei de la Autoritate.

Sterilizarea trebuia să înceapă din iulie
Pe data de 23 iunie, primarul ge­neral al Capitalei, Sorin Oprescu, şi preşedintele Asociaţiei Vier Pfoten, Kuki Bărbuceanu, anunţau că steri­li­zarea câinilor fără adăpost din Bu­cu­reşti va începe pe 19 iulie.
Potrivit anunţului comun făcut atunci la sediul primăriei, planul campaniei era ca toţi câinii bolnavi şi agresivi să fie duşi într-un adă­post care va fi construit pe Valea Dofta­nei, în judeţul Prahova. În ceea ce pri­veşte restul câinilor, care pot fi reîntorşi în comunitate, se pre­coniza ca aceştia să fie sterili­zaţi, în acest sens anunţându-se sem­na­rea, de că­tre primărie, a unui con­tract de co­laborare cu Asociaţia Vier Pfoten, prin care aceasta se o­bli­ga să sterili­zeze gratuit 70 de câini pe zi. 
„Sterilizările vor începe în 19 iulie, în Bucureşti, în adăpostul mu­nicipalităţii din Theodor Pallady, unde Primăria Bucureşti ne va pune la dispoziţie jumătate din baza deja existentă, inclusiv sala de ope­raţii, până atunci fiind în desfă­şu­rare un proiect cu autorităţile mu­nicipale din Ploieşti. Noi vom veni cu tot ce înseamnă medicamente, ma­teriale, aparate şi forţă de mun­că, inclusiv cu oamenii care vor adu­na câinii de pe străzile din Capi­ta­lă”, declara atunci preşedintele Aso­ciaţiei Vier Pfoten.

26 de şefi la 272 de angajaţi. Din care 12 hingheri
Campania de sterilizare promisă nu a început însă la data anunţată, fiind amânată pentru luna septembrie. Potrivit Autorităţii, Asociaţia Vier Pfoten va intra alături de ASCSB în campania de sterilizare pe data de 06.09.2010, conform protocolului sem­nat de această fundaţie cu PMB.
„Întârzierile în ceea ce priveşte punerea în practică a unor proiecte comune de gestionare a populaţiei canine din Bucureşti se datorează în special faptului că Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucureşti (ASCSB) s-a închis prin Hotărârea CHMB nr. 117/2010, iar din data de 04.08.2010 func­ţio­nea­ză Autoritatea pentru Suprave­ghe­rea Animalelor Bucureşti (ASPA). Nou-înfiinţata Autoritate va prelua în termen de 60 de zile de la data de 30.06.2010 patrimoniul ASCSB. În ceea ce priveşte colaborarea cu Vier Pfoten, conducerea ASPA Bucureşti va asigura respectarea prevederilor Protocolului menţionat, în vederea atingerii obiectivelor propuse şi asumate”, ne-au răspuns cei de la Au­to­ritate.
Potrivit Hotărârii citate, persona­lul fostei ASCSB va fi preluat de noua structură, pe bază de examen, ASPA urmând să aibă 298 de posturi, din care 26 de conducere.
Noua structură va face un re­censământ periodic al animalelor de companie din Capitală, va crea o ba­ză de asistenţă sanitar-veterinară, va pune în aplicare măsurile pentru opri­rea abandonului animalelor şi va identifica câinii, pisicile şi animalele de menajerie „care prezintă risc epidemiologic crescut”.
În plus, ASPA Bucureşti va înfiinţa „Poliţia veterinară”, care se va ocupa de monitorizarea animalelor de pe străzi şi de intervenţii. De ase­menea, unităţi de tip SMURD ar ur­ma să se ocupe de animalele aflate în dificultate, în cadrul unui pro­iect-pilot. Se mai prevede înfiin­ţa­rea unui dispecerat municipal ASPA pentru preluarea petiţiilor bucureş­te­nilor, precum şi reali­za­rea unor campanii de conştientiza­re a opiniei publice cu privire la vac­cinarea, ste­ri­lizarea şi abandonul animalelor.

Fără adăposturi nu se rezolvă nimic
ASCSB mai spune că, în urma co­laborării cu patru ONG-uri speciali­za­te, în anii 2008 şi 2009 au fost identificaţi, sterilizaţi şi daţi spre adopţie un număr de 4.445 de câini.
„Toţi câinii capturaţi de către ASCSB au fost sterilizaţi, iar adopţia s-a făcut în mod gratuit de către ONG-urile participante la program, cu reîntoarcerea câinilor în locul de unde au fost capturaţi. Avantajul pro­gramului a fost limi­tarea înmul­ţi­rii câinilor de pe domeniul public, prin sterilizare, şi controlul popu­laţii­lor canine aflate pe stradă, prin numerele de identificare existente. Dezavantajul a fost că respectivii câini au ajuns din nou pe domeniul public în zona de unde au fost prinşi, deoarece ONG-urile adoptă­toa­re nu au adăposturi pentru ca­za­rea câinilor şi nu există  doritori care să întreţină câinii în spaţiul privat”, spun cei de la Autoritate.
Aceştia au adăugat că, de la ju­mă­tatea anului 2009, ONG-urile care participau la adopţie conform protocolului de colaborare au renunţat la adopţia câinilor sterilizaţi de ASCSB deoarece reclamaţiile acuzau agresivitatea câinilor adoptaţi şi reîntorşi în teritoriu pe baza formularelor de adopţie.

Câinii fără stăpân - o problemă general-balcanică
Numărul câinilor fără stăpân de pe străzile capitalei Bulgariei, Sofia, a ajuns la cir­ca 9.500 în iunie anul acesta, faţă de 8.500 la nivelul lunii noiembrie a anului 2009, a declarat Peter Petrov, preşedintele Ekoravnovesie, echivalentul sofiot al ASCSB, citat de publicaţia bulgară „Sofia Echo”. Acesta a spus că în primele cinci luni din 2010 au fost prinşi 2.106 câini, din care 595 au fost eutanasiaţi, 1.132 au fost eliberaţi din nou pe domeniul public şi doar 200 au fost adoptaţi. „Problema câinilor fără stăpân se va rezolva în 2011, când va fi gata construcţia a 11 adăposturi, unde aceşti câini vor fi îngrijiţi”, a adăugat Petrov.
În ianuarie anul acesta, o haită de câini vagabonzi a pătruns în spaţiile Grădinii Zoologice din Sofia şi a ucis 15 animale, cele mai multe dintre victime fiind cerbi şi căprioare. Au fost raportate, de asemenea, numeroase cazuri de persoane, inclusiv copii, atacate şi muşcate de câini fără stăpân, în Sofia şi în împrejurimi.
Şi capitala Serbiei, Belgrad, se confruntă cu problema câinilor vagabonzi. Ulti­me­le statistici oficiale, din 2006, vorbeau despre circa 4.200 de câini, iar de atunci încolo numărul celor atacaţi şi muşcaţi de câini a crescut de la an la an, potri­vit pre­sei sârbe. În august 2009, Jelena Trivan, purtătorul de cuvânt al Par­ti­dului De­mo­cratic al preşedintelui Serbiei, Boris Tadici, a fost atacată şi muş­cată de o haită de câini fără stăpân chiar în faţa clădirii Parlamentului, din centrul Bel­gradului. Trivan a avut nevoie de îngrijiri medicale, având răni serioase la ambele picioare.