Stăpânirea unei limbi străine ajută foarte mult atunci când este accesat un job bun într-o companie din afara graniţelor. Realizând acest lucru, specialiştii români apelează tot mai des la firmele de profil sau la profesori particulari pentru a-şi desăvârşi pregăti­rea. Cele mai căutate limbi străine sunt engleza, germana, rusa, olandeza şi suedeza. Nici în plan intern persoanele care optează pentru meseria de traducător nu o duc rău, câştigurile lor fiind dictate de volumul de muncă.
Profesioniştii cu cele mai mari şanse de angajare în afara ţării rămân cei din sistemul sanitar. De altfel, studenţii la medicină încep încă de pe băncile facultăţii să se pregătească pentru o eventuală emigrare, ape­lând la cursuri de limbi străine. Dr. Peter Szabo, CEO Linguaprof, sus­ţi­ne că dacă se face o comparaţie cu ceea ce se întâmpla anul trecut, în acest moment se poate observa o triplare a cererilor venite din partea acestui segment profesional, către firmele axate pe învăţarea unor limbi străine. „Cam 75% din clienţii noştri provin din sectorul medical. Studenţii la medicină, rezidenţii sau cadrele medicale cu experienţă vin să se perfecţioneze în ideea în care şi-au propus să emigreze”, ne-a explicat dr. Peter Szabo.
La rândul său, Daniela Bârsan, reprezentanta Centrului de Limbi Străine FIDES, ne-a spus că în ulti­mul an se caută foarte mult cursu­ri­le unde se învaţă germana, engleza, rusa, olandeza şi suedeza.
Perfecţionarea lingvistică nu re­pre­zintă o atracţie doar pentru persoanele care activează în domeniul medical. Şi inginerii sunt dornici să înveţe fie pentru că doresc să plece în străinătate, fie pentru că munca într-o multinaţională îi obligă să cu­noască măcar engleza.
În ceea ce priveşte disponibilitatea companiilor din România de a plăti pentru ca angajaţii lor să capete abilităţi de comunicare şi în alte limbi de circulaţie internaţională, se observă o diminuare semnificativă a fenomenului. Singurii agenţi econo­mici care mai investesc în astfel de programe sunt cei din retail şi ener­gie. Totuşi, piaţa s-a menţinut la un ni­vel similar celui din 2009, de apro­ximativ două milioane de euro, da­torită creşterii numărului de români care decid să înveţe o limbă străină pe cont propriu.

Se caută vorbitorii de germană
Cunoaşterea unei limbi străine re­prezintă un mare avantaj şi pe pia­ţa muncii din România. Printre cei „vânaţi”, în top se află vorbitorii de germană. Şi traducătorii o duc bine în această perioadă de criză, ei având venituri comparabile cu cele de anul trecut. „Vorbind strict de do­meniul traducerilor, în continua­re cele mai multe traduceri se fac din sau în limba engleză. Prin ur­ma­re, este şi va fi întotdeauna ne­voie de traducători de engleză specializaţi în diferite domenii (construcţii, IT, auto, maşini industria­le, ştiinţe juri­dice, medicină etc.). Din rapoartele noastre rezultă că plătim cel mai mult pentru tradu­ceri din albaneză, macedoneană, ebraică, norvegiană şi finlandeză. Cu toate acestea, cere­rea este absolut nesemnificativă pen­tru aceste limbi străine. Chine­za, de exemplu, se află în top 10 al limbilor cu cel mai mare cost/pa­gi­nă, dar, din nou, cererea este nesemnificativă, ceea ce face ca aceste cifre să-şi piardă din relevanţă”, ne-a spus Oana Do­ro­ban­ţu, director de tradu­ceri la CASA de Traduceri SRL.
Piaţa traducerilor din România este în plină expansiune, fiind eva­luată undeva la 50 de milioane de euro.

Şi traducătorii emigrează
După integrarea României în Uniunea Europeană, o parte din interpreţii de conferinţe de la noi au început să lucreze frecvent la Bru­xelles. În ceea ce priveşte traducă­to­rii, au existat foarte multe programe de recrutare pentru instituţiile co­mu­nitare, care au „aspirat” o mare parte din specialiştii existenţi pe pia­ţa internă. Aceştia sunt întâlniţi acum la Bruxelles sau Luxemburg, unde muncesc pe salarii de câteva mii de euro. Locurile lăsate goale s-au umplut destul de repede, apeti­tul tinerilor români pentru limbi străine putând fi observat şi din nu­mărul mare de studenţi care aleg fa­cultăţile de profil.
De altfel, specialiştii în resurse umane sunt de părere că în scurt timp cunoaşterea limbii engleze va deveni o condiţie pentru orice candidat aflat în căutarea unui loc de mun­că. De asemenea, este posibil ca germana să capete importanţă atât la nivel naţional, cât şi inter­na­ţional. Expansiunea economică a Chinei va obliga la învăţarea limbii vorbite în această ţară. În acest caz, discutăm mai mult de un interes material, de­oarece cunoscătorii de chineză vor ajunge să câştige destul de mult.