Acestea ar putea întâmpina însă dificultăţi în a economisi pe cont propriu, prin intermediul instituţiilor financiare private (bănci, asiguratori, fonduri de pensii facultative, mutuale etc.). Asta pentru că, potrivit noilor dispoziţii ale Codului de Procedură Fiscală, băncile, prin intermediul cărora se desfăşoară toate operaţiunile legate de activităţi de economisire şi investiţii, sunt obligate să raporteze toate soldurile conturilor, rulajele acestora şi datele de identificare ale titularilor pentru care ANAF solicită astfel de informaţii.
În plus, din 2008 încoace, reglementările cu privire la combaterea şi prevenirea spălării banilor obligă industria financiară să verifice la sânge identitatea, ocupaţia şi locul de muncă ale poten­ţialilor clienţi şi să refuze deschi­de­rea de conturi pe numele persoa­ne­lor care nu dezvăluie toate infor­ma­ţii­le personale cerute de legislaţie.

Romånii din Italia vor să cotizeze retroactiv
Asociaţia Românilor din Italia (ARI) a solicitat săptămâna trecută Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) găsirea unei soluţii pentru ca românii care au muncit la negru în trecut să-şi poată achita retroactiv contribuţiile la pensie, pentru a-şi completa sta­giul de cotizare.
„Cei mai mulţi dintre ei au muncit la negru cel puţin o peri­oadă, ei ar putea să-şi completeze acum perioada de contribuţie lipsă. Sistemul naţional de pensii din România are nevoie de aceşti bani, iar românii care au muncit la negru, de cele mai multe ori siliţi de împrejurări, pot spera la o bătrâneţe mai senină, cu o pensie minimă asigura­tă, la vârsta la care nu vor mai putea munci”, afirmă ARI.
Asociaţia citează însă şi un răs­puns primit de la minister anul trecut, potrivit căruia nu există temei legal pentru plata retroactivă. „Unul dintre principiile pe baza cărora se organizează şi funcţionează sistemul public de pensii este principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public de pensii. În prezent, nu există temei legal pentru plata retroactivă a contribu­ţiilor de asigurări sociale pentru pe­ri­oadele anterioare datei încheierii unui contract de asigurare socială”, se arată în răspunsul MMFPS pentru ARI. 

Nu te întreabă nimic dacă le finanţezi deficitul
Românii care aleg - de nevoie - va­rianta muncii la negru trebuie să ştie că legislaţia în vigoare nu le in­terzice să contribuie la sistemul pu­blic de pensii. Astfel, Legea 19/2000 prevede că persoanele care nu sunt angajate cu contract individual de muncă, nu fac parte din niciuna din categoriile care, potrivit legii, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public de asigurări sociale (categorii care presupun desfăşurarea de acti­vi­tăţi remunerate cu forme legale) şi nici nu sunt asigurate în alte sisteme de asigurări sociale se pot asigura, dacă doresc, în sistemul public, prin semnarea unui contract de asigurare cu sucursala Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) pe raza căreia domiciliază.
Pentru semnarea unui astfel de contract nu este necesară decât o de­claraţie pe proprie răspundere care să certifice că persoana care doreşte să se asigure nu este salariată, nu este şomeră, nu este pensionară şi nici nu este asigurată într-un alt sistem de asigurări sociale. Astfel, nu este nevoie de acte care să justifice sursa veniturilor din care asiguratul îşi plăteşte contribuţiile. Baza lunară de calcul o constituie venitul lunar asigurat prevăzut în contractul de asigurare, iar cuantumul acestuia este la libera alegere a persoanei care vrea să se asigure facultativ, fapt care compensează dezavantajul de a trebui să plătească cota integrală de CAS, de 31,3% pentru condiţii normale de muncă. În plus, cei asiguraţi facultativ pot participa, dacă doresc, şi la sistemul de pensii private obli­gatorii (pilonul II), întrucât legea de funcţionare a acestuia stipulează că „persoanele (...) în vârstă de până în 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii“.
Pe lângă categoria menţionată mai sus, se mai pot asigura facultativ în sistemul de pensii lucrătorii şi proprietarii agricoli şi forestieri, persoanele care lucrează fără contract de muncă în unităţi de cult şi cei care sunt deja asiguraţi obligatoriu în sistem şi doresc să-şi îmbună­tă­ţească punctajul. Interesant este că, anul trecut, volumul de CAS colectat de la cei cu declaraţie de asigurare a scăzut faţă de 2008, în schimb sumele strânse de la cei asiguraţi fa­cultativ s-a majorat cu aproape 16%, de la 9.538.056 la 11.049.014 lei, potrivit execuţiilor bugetare pe anii respectivi.

Condamnaţi să strångă bani la saltea
În concluzie, cotizarea la siste­mul public de pensii funcţionează ca un soi de „amnistie fiscală” aplica­tă, sumele reprezentând CAS-ul plă­tit de asiguraţii facultativ care lu­crea­ză fără forme legale. În schimb, dacă vor să economisească pe cont propriu, în regim privat, aceştia ris­că probleme majore.
Asta pentru că toate operaţiunile legate de activităţi de economisire şi investiţii (depozite, asigurări de via­ţă, fonduri de pensii private facultative) sunt derulate prin intermediul băncilor. Iar acestea sunt obligate, în urma recentelor modificări ale Co­du­lui de Procedură Fiscală, ca, la even­tualele solicitări ale ANAF, să comunice toate rulajele şi soldurile conturilor, precum şi datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură.
O altă problemă vine de la reglementările cu privire la combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a fi­nanţării actelor de terorism. Astfel, OUG nr. 53/2008 obligă industria financiară să verifice la sânge identitatea şi ocupaţia potenţialilor clienţi şi să refuze deschiderea de conturi pe numele persoanelor care nu dez­văluie toate informaţiile personale cerute de legislaţie.
Ordonanţa, ale cărei prevederi au fost preluate în norme ale autori­tă­ţilor de supraveghere financiară (BNR, CNVM, CSA şi CSSPP), stipu­lează că, printre numeroase alte in­formaţii pe care instituţiile financiare sunt obligate să le solicite po­ten­ţialilor clienţi, se numără denu­mi­rea şi locul desfăşurării activi­tăţii, ocupaţia şi sursa fondurilor cu care aceştia intră în tranzacţii cu instituţia.
În plus, acestea trebuie să verifice informaţiile primite de la cli­enţi, pe baza documentelor prima­re obţinute de la aceştia. Insti­tu­ţiile respective „nu vor deschide con­turi, nu vor iniţia operaţiuni sau realiza tranzacţii şi vor înceta orice ope­ra­ţiune în cazul în care sunt în incapacitate să realizeze identificarea clientului conform normelor legale în vigoare“, se spune în OUG. Obli­gaţii de identificare pe care CNPAS nu le are în raport cu cei care vor să se asigure facultativ în sis­temul pu­blic de pensii, contri­buind, astfel, la plata pensiilor ac­tua­lilor pensionari. 

Riscă să piardă şi ce încasau pånă acum
De luna aceasta, persoanele care obţin venituri profesionale cu caracter repetitiv, lunar, trimestrial sau semestrial, vor plăti contribuţii de asigurări sociale individuale, aplicate la o bază de calcul limitată lunar la cinci salarii medii brute pe eco­no­mie, potrivit normelor de aplicare ale recentelor modificări aduse Co­du­lui Fiscal. Obligaţia respectivă revine tuturor persoanelor care ob­ţin venituri din activităţi profesio­nale, indiferent dacă, pe lângă acestea, mai au şi venituri de natură sa­la­rială, pe bază de contract de muncă.
Asta în pofida faptului că nor­mele la Cod intră în contradicţie cu Legea 19/2000 privind sistemul pu­blic de pensii, încă în vigoare (şi, de altfel, şi cu forma actuală a proiectului legii unitare de pensionare), care stipulează că cei care au şi venituri profesionale, şi venituri salariale nu sunt obligaţi să se asigure în siste­mul public de pensii.
Deşi îşi propun să sporească încasările la bugetul asigurărilor so­ciale, noile măsuri riscă să le reducă de fapt. Asta pentru că este foarte posibil ca noile impuneri de CAS pe venituri profesionale, coroborate cu lipsa de comenzi cauzată de recesiu­ne, să-i oblige pe mulţi benefi­ciari şi plătitori de astfel de venituri să tragă obloanele, iar pe alţii - să se „afunde” în economia subterană. De reţinut că, faţă de 30 iunie 2009, când erau înregistrate la ONRC 329.436 de PFA-uri active, numărul acestora se re­du­sese cu aproape o cincime la final de iunie 2010 (înainte de modificările la Codul Fiscal), la 264.361.


Mai mulţi participanţi la fonduri de pensii private
Administratorii de fonduri de pensii private estimează că lărgirea bazei de im­punere a CAS la toate veniturile de natură profesională, mai ales la cele din acti­vităţi independente şi drepturi de autor, le-ar putea aduce până la 300.000 de clienţi noi la fondurile obligatorii de pilon II. De asemenea, în cazul persoanelor care au şi salariu, şi venituri profesionale, se vor majora sumele virate lunar în conturile personale ale acestora, întrucât din contribuţiile sociale indivi­duale suplimentare de 10,5% pe venituri nesalariale, 2,5% (iar de la anul, 3%) vor merge la fonduri.
Anul viitor, odată cu promisa intrare în vigoare a noii legi a sistemului unitar de pensii publice, pilonul II va mai primi circa 200.000-250.000 de participanţi noi, proveniţi din rândul salariaţilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care vor începe să cotizeze la bugetul asigurărilor sociale şi implicit la fondurile de pensii obligatorii administrate privat.
Mai important, noua lege ar putea facilita economisirea pe cont propriu pentru pensie, întrucât în proiectul acesteia se prevede că contribuţiile la fonduri de pensii private facultative (pilonul III), deja deductibile din baza de impunere a cotei unice de 16%, vor fi excluse şi din baza de calcul a CAS, în aceeaşi limită, de 400 de euro pe an.