Subscrierea în totalitate a primei oferte publice iniţiale din acest an, cu mult înainte de închiderea acesteia, demonstrează că există bani în piaţă. În aceste condiţii, putem spune că amânarea listărilor companiilor din portofoliul statului doar din cauza crizei şi de teamă că nu se pot obţine sumele aşteptate nu pare justificată pentru că banii investitorilor aşteaptă marfă nouă. În plus, în perioadele dificile pentru bursă, o oportunitate poate fi subscrierea în cadrul ofertelor de listare a unor companii din domeniul utilităţilor. Rămâne însă de văzut dacă de această dată Guvernul îşi va respecta promisiunile privind listarea marilor companii de utilităţi.
Chiar dacă prima ofertă pu­blică iniţială (IPO) s-a lansat abia în semestrul II, investitorii au demonstrat că aceasta a meritat aşteptarea. În perioada 22 iulie-11 august, investitorii au putut subscrie unităţi ale fondului iFond Financial România - primul fond deschis de investiţii cu expunere de 50% din active pe Fon­dul Proprietatea. Penuria de instrumente financiare atractive la BVB, dar şi caracteristicile noului fond au atras investitorii, care după prima săptămână au subscris 6.969 de unităţi de fond - aproape 70% din va­loarea ofertei. După două săptămâni de la începerea ofertei, toate unită­ţile de fond oferite erau deja subscrise, iar la finalul IPO-ului investitorii aveau ordine depuse pentru achiziţionarea a 40.447 unităţi de fond, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de 4 ori. Răzvan Paşol, di­rectorul Intercapital Invest - societa­te care intermediază oferta -, este de părere că o contribuţie importantă în suprasubscrierea IPO-ului au avut-o şi ultimele ştiri despre listarea Fondului Proprietatea, care pare a fi tot mai aproape. De asemenea, mo­mentul de lansare a acestei oferte a fost unul bun, pentru că apar ştiri noi aproape în fiecare zi. În opinia sa, sunt bani în piaţă, doar că investitorii sunt mult mai precauţi decât în anii trecuţi şi caută oportunităţi interesante.

Primul IPO din 2010
Potrivit prospectului de emisiune, oferta va fi majorată până la maximum 40.000 de unităţi, pentru a acoperi toate cererile. Fondul va in­vesti 50% din activele sale în acţiuni emise de Fondul Proprietatea, însă numai după înregistrarea acestuia la CNVM, iar restul activelor vor fi plasate în titlurile SIF (20%), Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex (15%), ac­ţiuni ale băncilor listate la Bursă (10%) şi în titluri ale altor emitenţi din sectorul financiar (5%). Motivaţia lansării unui fond sectorial pentru domeniul financiar este ponderea majoritară a acestuia în structura emitenţilor de la BVB. Raportul de analiză al Intercapital Invest susţine că sectorul financiar deţine 66,7% din valoarea tranzacţiilor de la BVB şi 68,6% din valoarea free-float-ului, iar după listarea Fondului Proprie­tatea aceste procente ar putea să creas­că până la 85,87%, respectiv până la 79,23%. În plus, după listarea Fondului Proprietatea, valoarea tranzacţiilor cu acţiunile băncilor listate poate ajunge la aproape 8%, în timp ce capitalizarea lor la BVB va reprezenta 37,75%. Pentru SIF-uri se aşteaptă tranzacţii reprezentând 23,9% din total, iar valoarea lor în peisajul BVB va putea ajunge la 11,3%. Motive în plus pentru alegerea sectorului financiar sunt şi subeva­luarea acestuia şi potenţialul de creş­tere pe termen lung, susţin analiştii Intercapital Invest. Atât Fondul Pro­prietatea, cât şi cele cinci SIF-uri se tranzacţionează cu un discount considerabil faţă de valoarea activului net. Spre exemplu, cele cinci SIF se tranzacţionează cu un discount de 60% faţă de valoarea contabilă, media preţ/valoare contabilă la care acestea au fost istoric tranzacţionate fiind de 0,9-1,0 (anterior crizei). Eva­luând fiecare companie din portofoliul Fondului Proprietatea folosind metoda multiplilor prin comparaţii cu medii înregistrate pe sectoare, valoarea unei acţiuni Fondul Pro­prietatea estimată de Intercapital In­vest este de 0,8731 lei, mai mare cu 118,27% faţă de preţul curent al tranzacţiilor OTC.

Statul promite din nou
Ceea ce în urmă cu două luni era doar o intenţie va putea deveni reali­tate după ce Guvernul a aprobat în­ce­perea procedurilor de vânzare la Bursă a 9,84% din acţiunile pe care le mai deţine statul la OMV Petrom, pre­cum şi a unor pachete mino­ri­tare (15%) din acţiunile deţinute la com­­paniile Transelectrica şi Trans­gaz, la care va derula o ofertă pu­bli­că secundară. De asemenea, lis­ta­rea Romgaz la BVB va avea loc în 2011,
a de­clarat ministrul econo­miei. Adriean Videanu a spus că „la anul vrem să listăm Romgaz şi cred că va fi o companie foarte, foarte atractivă pe Bursă şi mizez pe interesul mari­lor jucători de pe pieţele europene”.
Din seria acestor evenimente, primul pare a fi vânzarea pachetului suplimentar de acţiuni Petrom, având în vedere că Adriean Videanu a declarat că vrea ca până la mijlocul lunii septembrie să fie selectat brokerul care să intermedieze această operaţiune, iar tranzacţia să fie fina­li­zată până la finele anului.

Promisiuni cu final aşteptat
Reuşita primei oferte publice din acest an ne îndeamnă să credem că dacă statul ar fi decis să privatizeze prin intermediul Bursei companiile din portofoliu ar fi avut cel puţin un succes similar. Listarea Romgaz, precum şi vânzarea unor pachete noi de acţiuni Transelectrica şi Transgaz se amână de cel puţin doi ani din cauza crizei şi a temerilor că sumele pe care le-ar putea obţine statul din aces­te privatizări nu se ridică la nivelul aşteptat, chiar dacă numai prezenţa Romgaz la BVB ar duce la creşterea capitalizării cu 30%. La ju­mă­tatea lunii aprilie, Guvernul estima că va vinde un pachet de 12,64% din capitalul social al Petrom, cu o valoare de 2,43 miliarde de lei. De ase­menea, vânzarea pachetului de 15% al Transelectrica ar putea aduce statului 219,9 milioane de lei, iar ce­darea unui pachet similar al Trans­gaz - 440,2 milioane de lei. Potrivit estimărilor, pentru participaţia la Romgaz, tot de 15%, Guvernul anticipa, în aprilie, încasări de 57,4 mili­oane de lei.
Amânarea repetată a privatiză­ri­lor prin intermediul pieţei de capital ridică însă mari semne de întrebare asupra finalizării noilor promisiuni. Ceea ce s-a schimbat în acest mo­ment - şi poate fi considerat un factor important în luarea deciziei Gu­vernului - este nevoia acută de fi­nanţare a statului. Rămâne de văzut însă dacă acesta a înţeles exemplul dat de bursele vecine, precum cea din Varşovia.