Cum alegem cel mai bun serviciu de Internet Banking

de Vasile Pop-Coman in Banci pe 13 August 2010, 18:50

  • print
  • rss

Comisioanele aferente operaţiunilor online fac diferenţa atât între băncile mari, cât şi între cele mai mici

Foto
Plăţile şi transferurile bancare electronice reprezintă o modalitate prin care băncile pot să-şi dimi­nueze costurile în condiţii de criză, utilizând mai puţin personal şi unităţi teritoriale. Şi clienţii obţin economii importante, întrucât plăţile online sunt cu până la 75% mai ieftine decât cele la ghişeu. Însă putem scuti şi mai mulţi bani dacă alegem oferta cu cele mai avantajoase tarife.
Tranzacţiile prin Internet şi telefon au cunoscut în ultima perioadă o evoluţie fulminantă, recesiunea acţio­nând ca un catalizator. Dacă în pe­ri­oada 2006-2008 numărul utilizatorilor de Internet Banking a crescut de 10 ori, până la aproximativ un mi­lion, pe parcursul anului trecut cifra s-a triplat, ajungând la aproape 3,5 milioane, potrivit datelor furnizate de bănci. La aceştia se adaugă peste 400.000 de clienţi care realizează ope­raţiuni bancare prin interme­diul telefonului. Numărul total de clienţi ai băncilor depăşeşte 10 mili­oane, ceea ce înseamnă că gradul de utilizare a serviciilor electronice se află încă la un nivel redus în comparaţie cu alte pieţe dezvoltate. Din două motive principale: utilizarea încă redusă a Internetului, precum şi gradul scăzut de încredere în siguranţa plăţilor online. Avalanşa de ata­curi din partea hackerilor în ul­ti­mul timp a obligat însă băncile să-şi întărească sistemele de securitate. Astfel că un prim criteriu de analiză a celor mai bune servicii bancare electronice îl constituie gradul de se­curitate. La o analiză a celor mai im­por­tante bănci, dar şi a unora mai mici, am observat că cele mai multe au apelat la un dispozitiv electronic denumit token sau digipass, care ge­nerează o parolă unică la fiecare ac­cesare a site-ului, pentru a minimiza riscul dispariţiei banilor din conturile clienţilor. Pe de altă parte, ac­cesul la conturile online devine mai greoi, prin utilizarea unor parole su­plimentare. Alte bănci, precum BRD, au apelat la o formulă mai simplă, o tastatură digitală pentru introduce­rea parolei la serviciul său de Inter­net Banking. În general însă, aproa­pe toate băncile importante dispun de servicii online securizate.

Cåt plătim pentru un transfer: între 1 şi 7,5 lei
Principala diferenţiere între ofertele băncilor se face la tarifele practicate pentru utilizarea serviciului de Internet Banking şi procesarea ope­ra­ţiunilor, iar în ultimul timp şi la fa­cilităţile suplimentare precum aler­tele prin SMS sau posibilitatea de a accesa aplicaţia online de pe telefonul mobil. Din analiza ofertelor a 11 bănci reiese că deocamdată competiţia pe această piaţă este destul de redusă, având în vedere prăpastia între tarifele practicate. În timp ce jumătate din bănci ofertă gratuit serviciul de Internet Banking pentru persoane fizice, la restul instituţiilor de credit taxa variază semnificativ, între 1 leu şi 1,5 euro lunar, dacă nu punem la socoteală comisionul de 7 euro afişat de Volksbank. Ceea ce înseamnă economii de până la 75 de lei în fiecare an pentru un client, în cazul în care alege oferta gratuită.
Discrepanţele de preţ se adân­cesc în cazul comisioanelor aferente plăţilor. De exemplu, transferurile între două conturi ale aceleiaşi bănci sunt de regulă gratuite, cu excepţia primelor patru instituţii de credit ca mărime, care realizează şi cele mai multe operaţiuni. Mai mult, există di­ferenţe uriaşe, între 1 leu şi 7,5 lei pentru acelaşi tip de operaţiune, pre­cum transferul unei sume cu o valoare de peste 50.000 de lei. Şi în cazul plăţilor în valută plaja de comisioane este foarte variată: cele mai avan­tajoase sunt oferite de BCR, în­cepând cu 0,05% sau minimum 7,5 euro, până la de trei ori mai mult, adică 0,25% sau minimum 25 de euro, în cazul Bancpost.
 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net