Promovarea cu pedale

de Monica Cercelescu in Media & advertising pe 13 August 2010, 18:32

  • print
  • rss

Succesul tot mai mare al bicicletelor începe să atragă atenţia marketerilor

Foto
Dacă acum câţiva ani bicicletele erau piese rare în marile oraşe, astăzi le vezi peste tot. În faţa centrelor universitare, a unor cafenele, mai nou a băncilor, sunt rasteluri pentru parcare, care au, în partea de sus, un spaţiu remarcabil pentru reclame. Unele biciclete poartă prin tot oraşul diverse construcţii publicitare.
Pe de altă parte, bicicleta a deve­nit un obiect relevant pentru statu­sul unei persoane. Pe fondul trendului ecologic şi al preocupărilor pentru un stil de viaţă sănătos, rolul ei continuă să crească. Acest obiect a de­venit o pasiune pentru mulţi oa­meni, este capabil să strângă comunităţi tot mai mari de oameni care şi-au construit un limbaj comun, o cultură bazată pe aceleaşi valori, un stil de viaţă.
Brandurile încearcă să rezoneze cu principiile şi cultura diferitelor co­munităţi, pe care le mobilizează vor­bind despre valori la care aspiră şi îi ajută să-şi realizeze pasiunile.

CSR pe bicicletă
Prima companie care a inaugurat un centru de închiriere biciclete, în urmă cu doi ani, a fost UniCredit Ţiriac Bank, care a finanţat proiectul „Cicloteque” din fondurile destinate programelor de responsabilitate so­cia­lă. Vara aceasta, UniCredit Ţi­riac Bank, alături de asociaţia Mai­Mul­t­Verde, au deschis două noi centre de închiriere biciclete Cicloteque în parcurile Tineretului şi Herăstrău. Reţeaua Cicloteque numără, în pre­zent, trei centre şi 300 de biciclete bran­date UniCredit Ţiriac Bank, ca­re circulă prin tot oraşul.
Tot în contextul programelor de responsabilitate socială, Raiffeisen Bank în parteneriat cu Asociaţia Green Revolution au lansat cel mai mare proiect de bike sharing gratuit din România, punând la dispoziţia bucureştenilor 400 de biciclete „doar cu buletinul”. 

Parada bicicletelor În vitrina băncii
ING a găsit o altă modalitate de a se promova cu biciclete. Vitrinele băncii au devenit mai vesele, mai prie­tenoase pentru că găzduiesc pa­ra­da bicicletelor magazinului Velo­teca, atrăgând privirile clienţilor sau ale trecătorilor. Această abordare se potriveşte perfect noii platforme de comunicare, „Vis şi făcut”, demarată în luna mai anul acesta, prin care ING iese din tiparele clasice de ima­gistică bancară. Fiecare din cele 175 de locaţii ING din ţară a fost decorată să arate ca vitrina unui magazin de modă, produse electronice şi, mai nou, biciclete.

Outdoor umblător
Publicitatea pe bicicletă pare a fi o afacere de nişă cu perspective. Pe străzi sunt din ce în ce mai multe butaforii publicitare pe două roţi, care pot consta în simple panouri pu­blicitare asamblate pe vehicul sau adevărate creaţii din carton relevante pentru produsul promovat.
„Bicicletele publicitare sunt de­dicate cu precădere comunicării în zone aglomerate, dar greu accesibile altor suporturi media (parcări, parcuri etc.), existând şi oportunitatea de sampling asociat. În plus, mobilitatea echipajelor nu solicită un vo­lum impresionant pentru a acoperi perimetre mari. Este bine de ştiut că suporturile MVcom-VELO se pot compara, din punctul de vedere al accesorizărilor, cu orice alt tip de suport outdoor-mobil. Permit nu doar dotarea operatorilor cu minisisteme audio montate în bandulie­ră, însă vizualurile pot dispune de aplicaţii 3D (semicarcase) pentru sti­mularea pseudo-tactilă, dispenser-e olfactive pentru campaniile vizual-ol­factive etc.”, declară Andreea Ti­mofte, Ge­ne­ral Manager Motion Vi­sion Commu­nication.
Dragoş Ciolac, managerul agen­ţiei de publicitate Propeller, spune că a primit cele mai multe cereri de la companii mai mici. „De ziua Sfân­tului Valentin, de exemplu, am pri­mit 32 de solicitări de la companii mai mici care doreau să promoveze articole pentru acea zi. Cele mari au un mod de abordare mai rigid pentru că publicitatea pe bicicletă intră în categoria celei neconvenţionale şi sunt mai reticenţi când e vorba de neconvenţional. Tarifele sunt foarte bune pentru 9 mp de publicitate luminată. Preţul pe zi (8 ore) este de 32 de euro şi implică şi bicicleta, şi biciclistul. Plus că se pot face şi alte lucruri, cum ar fi să împartă fly-ere sau mostre ale produsului”.

La pedale cu cravata-n vånt
Un manager în ţinută business pedalând pe şosea era o apariţie pitorească până mai ieri. Imaginea era de natură să atragă atenţia, să provoace, astfel încât de câţiva ani este folosită creativ într-o campanie de strângere de fonduri pentru co­piii defavorizaţi. Programul „În costum pe bicicletă” este deja la a şaptea ediţie. Acest program este iniţiat de mai multe companii globale şi se desfăşoară şi în Vest, unde bicicleta este la modă de multă vreme. Echi­pe formate din manageri ai compa­niilor de top străbat trasee pe bicicletă îmbrăcaţi în costum, folosin­du-şi cunoştinţele în materie de ne­go­ciere pentru a strânge bani în sco­puri caritabile.
Vara aceasta însă, proiectele bu­siness attire pe bicicletă s-au înmul­ţit. Asociaţiile verzi au organizat mai multe proiecte de acest gen, în­che­ind parteneriate cu tot mai mul­te companii, iar Orange, Raiffeisen şi ING Asigurări de Viaţă le-au of­erit angajaţilor biciclete cu care să vină la serviciu, cu care se duc la întâl­nirile de afaceri sau la o plimbare. Evi­dent, bicicletele, ca şi ras­te­lurile din faţa companiilor sunt bran­duite, tran­smiţând un mesaj cât se poate de verde. Asociaţia Green Revolu­tion a avut ideea programului „B­i­ciclete cu cravată”, pe care îl promovează în rândul firmelor. Junior Chamber In­ternational (JCI) Bu­cu­reşti a organizat proiectul „Bu­siness pe bicicletă”, încercând să creeze o comunitate a oamenilor de afaceri care împăr­tă­şesc o pasiune pentru bicicletă. Oda­tă cu lansarea acestui program a fost organizată o demonstraţie pe biciclete, la care au fost invitaţi să participe oameni de afaceri, antrepre­nori şi manageri, femei şi bărbaţi, îm­brăcaţi în ţinută business.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net