Se întâmplă ca ouăle - chiar cu TVA-ul mărit, roşiile scofâlcite din pieţe, fructele semi-putrezite şi alte lucruri a căror utilitate se regăseşte mai degrabă în lăzile de gunoaie ale patriei să ia ocazional calea scenelor pe care se produc politicienii sau alte persoane publice mai mult sau mai puţin
importante. Nici torturile cu frişcă nu sunt scutite, uneori, de astfel de călătorii ciudate. Ei bine, aceste lucruri pot fi încadrate fie la capitolul libertate de exprimare, fie la capitolul agresiuni. Dar nimeni, până acum, nu s-a gândit să interzică ouăle, roşiile sau fructele pe motiv că acestea ar putea deveni,
la un moment dat, proiectile în mâna protestatarilor avântaţi. Nici la interzicerea laptelui, din care se poate fabrica frişca aceea care poate ajunge pe feţele politicienilor, nu s-a gândit nimeni.
Şi, totuşi, pentru că ea personal a avut de suferit din cauza anonimilor care comentează pe Internet, Lia Olguţa Vasilescu s-a apucat să fluture prin Parlament o lege care îşi propune reglementarea comentariilor din subsolul articolelor şi textelor publicate în spaţiul virtual. E plin Internetul de oameni care, din spatele unui pseudonim mai bine sau mai prost ales, se burzuluiesc la actorii spaţiului public, ameninţă, scuipă, zgârie tastaturile şi se fâsâie la fel de repede precum se aprind, revenind în neantul de unde au apărut. Pe aceştia, IT Morar i-a numit „onanimi”, iar termenul este îndeajuns de cuprinzător pentru a descrie cu exactitate cine sunt şi ce vor cei care au deseori opinii mai puţin politicoase. Aceşti oameni ne enervează, ne scot din minţi mai ales când se iau de noi, dându-ne un sentiment de neputinţă şi senzaţia că suntem năpădiţi de neanderthalieni împotriva cărora nu putem face nimic. Dar de aici şi până la a da pe mâna CNA-ului Internetul românesc e drum lung. Nu doar că asta ar supraaglomera CNA-ul şi ar lăsa la îndemâna unei instituţii deseori depăşite de realitate sancţionarea unui domeniu prin definiţie liber, dar ar însemna şi ca trei sferturi din efectivul subţiat al poliţiei române să nu se mai ocupe decât de identificarea onanimilor care o înjură pe Lia Olguţa Vasilescu. În plus, de când a intrat în politică, pe post de anonimă în umbra tribunului zbuciumat CV Tudor, Lia Olguţa Vasilescu n-a fost un model de politician care evita limbajul buruienos. Pe dânsa însă o apără actualmente imunitatea parlamentară. Pe toţi amărâţii care nu au unde să-şi verse năduful decât pe Internet nu-i apără decât acel fragil anonimat, uşor demontabil de către un om priceput. Aşa că mai bine să luăm noi lăbuţele jos de pe Internet şi să-i lăsăm pe oameni să defuleze. Bine, dar ce facem cu lăbuţele pe care le-am luat jos de pe Internet? Ar trebui să le dăm după ceafă politicienilor cu idei creţe şi preocupări de cenzori. Dar nici pe noi nu ne apără imunitatea parlamentară, aşa că nu o facem. Dar o punem pe lista de dorinţe.
