România, care a aderat la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, este singura dintre cele zece ţări care au aderat după 2004 care este plătitor net la bugetul comunitar, cu un sold negativ de 455,9 milioane euro în perioada 2007-2009, şi o rată de absorbţie a fondurilor structurale de numai 10,1% în acelaşi interval.
"România este, din nefericire, singura ţară care a aderat la UE după 2004 aflată în poziţia de debitor net, luând în calcul doar fondurile post-aderare", a declarat, miercuri, preşedintele Consilului Fiscal, Ionuţ Dumitru, într-o conferinţă de presă.
În perioada 2007 - 2009, plăţile efectuate de România către Comisia Europeană totalizează 3,68 miliarde de euro (1,14 miliarde euro în 2007, 1,22 miliarde euro în 2008 şi 1,31 miliarde euro în 2009).
Pe de altă parte, veniturile obţinute de România din fondurile UE post-aderare au fost în aceeaşi perioadă de 3,2 miliarde euro (663 milioane euro în 2007, 1,42 miliarde euro în 2008 şi 1,13 miliarde euro în 2009).
Astfel, România are statutul de plătitor net la bugetul UE, cu un deficit de 455,9 milioane euro în perioada 2007-2009, format din minusuri de 481,5 milioane euro şi 184 milioane euro în 2007 şi 2009, respectiv un plus de 209,8 milioane euro în anul 2008.
Pe de altă parte, România a avut între 2007 şi 2009 încasări din fonduri de preaderare de 2,382 miliarde euro.
În privinţa fondurilor de coeziune, UE a alocat României în perioada 2007-2009 suma de 8,67 miliarde euro. Autorităţile române şi Comisia Europeană au aprobat contracte reprezentând 56,9% din această sumă, respectiv 4,93 miliarde euro, dar România a încasat efectiv numai 10,1% din alocările totale, adică puţin peste 867 milioane euro.
Transporturile au cea mai mică rată de absorbţie
Sectorul transporturilor, care a beneficiat de cele mai ridicate alocări din partea UE în cei trei ani analizaţi, respectiv de 2 miliarde euro, are şi cea mai mică rată de absorbţie, de 19% (391,6 milioane euro) în privinţa contractelor aprobate, respectiv numai 1,9%, adică 3,8 milioane euro, în ceea ce priveşte banii încasaţi efectiv.
Cea mai mare rată a plăţilor efective, raportat la sumele alocate, o înregistrează domeniul dezvoltării regionale, unde au fost aprobate contracte pentru aproape 80% din sumă şi au fost încasate efectiv 336,6 milioane euro (19,8%) din fondurile de coeziune de 1,7 miliarde euro alocate de UE pentru perioada 2007-2009.
Rate scăzute de absorbţie a fondurilor de coeziune se mai înregistrează în sectoarele capacităţii administrative (3% încasări efective, contracte aprobate pentru 36,3% din alocări) şi asistenţei tehnice (3,3% încasări efective).