Principala problemă a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, în prezent în jurul a 10% din resursele disponibile, a fost lipsa garanţiilor pentru obţinerea cofinanţărilor proiectelor, dar mai ales faptul că acestea s-au dovedit nebancabile, adică nu au corespuns criteriilor băncilor cu privire la capacitatea întreprinzătorilor de a rambursa creditele-punte sau cele de investiţii necesare pentru demararea lucrărilor.
Potrivit reprezentanţilor UniCredit Ţiriac Bank, situaţia s-ar putea îmbunătăţi semnificativ în acest an, întrucât autorităţile au acceptat propunerea bancherilor de a se admite ca garanţii utilajele, construcţiile sau imobilele achiziţionate sau realizate cu bani europeni.
„Problema garanţiilor practic s-a rezolvat, iar dacă punem la socoteală şi contribuţia fondurilor de garantare ale statului, întreprinzătorii nu mai au nevoie de garanţii suplimentare pentru accesarea unei cofinanţări”, spune Marius Radu, specialist Fonduri Europene la Unicredit Ţiriac Bank.
În acest context, băncile au devenit tot mai active în domeniul finanţării fondurilor structurale, iar concurenţa începe să fie resimţită. UniCredit Ţiriac Bank îşi propune să-şi dubleze în acest an cota de piaţă a finanţărilor europene, până la 10%. Banca a creditat anul trecut 100 de proiecte europene, cu o valoare de peste 200 milioane de lei, având în analiză proiecte de peste 645 milioane de lei.
4 din 5 cereri de finanţare au fost respinse
În procesul de absorbţie a fondurilor UE, una dintre marile probleme ale României, pentru care a fost criticată aspru de bănci şi reprezentanţii FMI, rămâne însă nerezolvată dificultatea cu care proiecte aprobate de autorităţile de management obţin bani de la bănci.
„Avem suficiente proiecte, dar din păcate abordarea este greşită. Întreprinzătorii se preocupă mai întâi de obţinerea aprobării proiectelor de la autorităţile de management. Procedurile sunt destul de lejere, de pildă se cere o declaraţie pe proprie răspundere că respectivul proiect are finanţare, abia apoi vin la bancă pentru obţinerea finanţării necesare demarării proiectului, iar mulţi rămân miraţi că nu primes credit”, spune Ciprian Păltineanu, şeful diviziei de finanţări a proiectelor europene din cadrul UniCredit Ţiriac. Banca a respins anul trecut nu mai puţin de 400 din cele 500 de proiecte primite pentru a fi finanţate.
Criza şi-a spus aici cuvântul, întrucât, pe de o parte, băncile confruntate cu perspectiva pierderilor, au fost mai reticente în acordarea de împrumuturi. Pe de altă parte, recesiunea a schimbat radical planurile de afaceri ale proiectelor gândite cu cel puţin un an în urmă, ţinând cont că era nevoie de nu mai puţin de un an pentru a obţine avizul autorităţilor de management. Astfel că vechile planuri au devenit acum imposibil de realizat, iar băncilor le este frică că din cauza reducerii vânzărilor şi a cifrelor de afaceri nu vor primi înapoi sumele acordate.
Fără bancă de la început nu se poate
Acum, spun bancherii, perspectivele s-au îmbunătăţit şi în privinţa duratei de aprobarea a proiectelor. Totuşi, cel puţin 6 luni sunt necesare pentru ca acestea să obţină undă verde pentru a se putea trece la implimentarea acestora.
Situaţia s-ar putea îmbunătăţi şi mai mult, consideră reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank, dacă întreprinzătorii ar veni mai întâi la bancă pentru a analiza dacă proiectul este bancabil, cu alte cuvinte dacă se pot obţine fără probleme sumele de bani necesare demarării unei afaceri.
Pentru că, spre deosebire de fondurile pre-aderare, o mare parte din fondurile structurale se decontează abia după implementarea proiectelor. Cu alte cuvinte, resursele proprii şi banii de la bănci sunt indispensabile pentru succesul unui proiect.
În acest sens, din această toamnă autorităţile au convenit ca în unele programe din domeniul agricol scrisoarea de confort din partea băncii să redevină obligatorie înainte de aprobarea proiectelor.
Bancherii consideră că scrisorile de confort ar trebui introduse la toate programele. În plus, reprezentanţii UniCredit propun chiar modificarea structurii de accesare a fondurilor, printr-o implicare directă a băncilor în procesul de aprobarea a dosarelor cu fonduri europene, după modelul altor state europene.