Lobby-ul făcut în ultima perioadă de bănci, cu sprijinul FMI, privind modificarea legii prin care au fost eliminate comisioanele de rambursare anticipată a creditelor şi s-au stabilit formule transparente de calcul al dobânzilor, având ca efect scăderea costurilor creditelor, pare a nu fi pe placul Consiliului Concurenţei, instituţie care a contribuit la adoptarea respectivei legi, alături de Protecţia Consumatorilor.

 

Instituţia concurenţei a atenţionat astăzi băncile că schimbul de informaţii, în special privind costurile aferente creditelor oferite consumatorilor, ar putea intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

 

„Această atenţionare vine în contextul acţiunii promovate şi susţinute de bănci pentru a modifica prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind contractele de credit pentru consumatori. Este legitim ca membrii asociaţiei să se întâlnească şi să discute, dar în anumite condiţii, schimbul de informaţii sensibile între concurenţi poate avea efecte negative asupra concurenţei şi consumatorilor, deoarece se încalcă principiul potrivit căruia toţi agenţii economici trebuie să-şi stabilească în mod independent politica pe care intenţionează s-o implementeze pe piaţă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

 

Dacă schimbul de informaţii este folosit de competitori pentru a implementa un comportament concertat, practica poate fi sancţionată din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale sau comunitare. De altfel, Comisia Europeană şi instanţele comunitare au instrumentat o serie de cazuri de carteluri care s-au bazat, printre altele, pe mecanisme ce facilitau schimbul de informaţii, precizează instituţia.

 

 

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, explică motivele lansării acestui avertisment şi potenţialele efecte.

 

Mai întâi, spune acesta, instituţia nu are dovezi privind schimbul de informaţii ilegale dintre bănci, altfel ar fi declanşat deja o investigaţie. „Noi am emis însă un avertisment, pentru că am văzut lobby-ul pe care instituţiile de credit îl derulează la nivelul autorităţilor pentru modificarea legii contractelor de credit, astfel încât să prevenim o situaţie de genul celei în care au fost implicate societăţile de administrare a pensiilor private”, a declarat Chiriţoiu, pentru Sfin.

 

Potrivit acestuia, societăţile de administrare a pensiilor private sunt investigate pentru faptul că au făcut schimb de informaţii utilizate cu scopul de a convinge autorităţile să majoreze comisionul de administrare pentru gestionarea activelor fondurilor private.

 

Chiar dacă nu s-a reuşit majorarea comisionului respectiv, adaugă Chiriţoiu, este posibil ca societăţile să fie amendate, la încheierea investigaţiei, pentru faptul că schimbul de informaţii confidenţiale a condus la stabilirea, la nivelul industriei, a unui anumit nivel de preţ, ceea ce încalcă legile concurenţei.

 

„Nu vrem ca şi băncile să ajungă în această situaţie şi să declanşăm o nouă investigaţie pe această piaţă”, precizează şeful Concurenţei.

 

El a explicat că băncile nu trebuie să schimbe informaţii care se referă la structura de stabilire a dobânzilor şi comisioanelor, a modului în care sunt stabilite acestea de fiecare bancă în parte, în funcţie de costurile de finanţare şi de operare, întrucât astfel s-ar putea stabili un anumit nivel al dobânzilor sau comisioanelor, convenit la nivel de sistem bancar, ceea ce ar afecta libera concurenţă. „Linia de demarcaţie între lobby şi schimb de informaţii ilegale între bănci este foarte subţire iar noi urmărim ca aceasta să nu fie trecută”, precizează Chiriţoiu.

 

 

După adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (nr.50/2010) privind contractele de credit, unele bănci s-au plâns că aceasta le va aduce cheltuieli suplimentare, ce se vor transfera în costul noilor credite. Au existat însă şi instituţii de credit care au salutat noile prevederi, considerând că acestea vor duce la intensificarea concurenţei pe piaţă, în special prin intensificarea procesului de refinanţare a creditelor scumpe, în condiţii mai avantajoase.

 

Pe de altă parte, bancherii au contestat faptul că legea se aplică şi creditelor în derulare, spunând că aceasta contravine normelor europene, solicitând să fie valabilă doar pentru noile împrumuturi.

 

Băncile au reuşit să convingă FMI să oblige guvernul să modifice ordonanţa, o transpunere a normelor europene, dar cu unele prevederi suplimentare, precum extinderea normelor şi asupra creditelor ipotecare.

 

Chiriţoiu susţine în continuare prevederea legii privind eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată a creditelor cu dobândă variabilă şi plafonarea la 1% a celor cu dobândă fixă, confom normelor europene.

 

El consideră însă că trebuie lămurită o altă problemă, şi anume modul de stabilire a dobânzilor, prevedere introdusă la insistenţa Protecţiei Consumatorilor.

 

Astfel, o serie de bănci care practicau anterior dobânzi calculate după indici interni sunt nevoite acum să le modifice, conform unei formule general acceptată (indicii pieţelor interbancare - EURIBOR, LIBOR sau ROBOR, la care se adaugă o marjă fixă), însă le este destul de dificil să se înţeleagă cu clienţii cu privire la nivelul noii rate. Dificultatea constă în stabilirea marjei fixe care se adaugă la indicii pieţei, în prezent mult mai ridicată decât în anii precedenţi, astfel încât clienţii solicită rate de dobândă mai mici.

 

Şeful Concurenţei consideră că vechile fomule de dobândă, care permit băncilor să le modifice după bunul plac, nu pot fi menţinute, însă această problemă se poate rezolva şi prin refinanţarea vechilor împrumuturi cu unele noi, cu rate transparente. Pe de altă parte, refinanţarea creditelor presupune costuri suplimentare pentru clienţi iar reducerea valorii garanţiilor şi a veniturilor împiedică mulţi clienţi să obţină o refinanţare în condiţii mai avantajoase.

 

 

Bancherii se declară nedumeriţi de avertismentul Consiliului Concurenţei, neştiind la ce se referă acesta şi precizează că regulile de funcţionare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) nu permit nici un fel de schimb de informaţii cu privire la costurile creditelor sau altor indicatori ori rezultatele financiare ale instituţiilor de credit.

 

„Băncile nu fac altceva decât să aplice legile, inclusiv OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Potrivit ordonanţei, orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit trebuie să cuprindă informaţii precum rata dobânzii aferente creditului, fixă şi/sau variabilă, împreună cu informaţii privind orice costuri incluse în costul total al creditului pentru consumator, valoarea totală a creditului, dobânda anuală efectivă, durata contractului de credit, etc. Întrucât România este stat european, comunitatea bancară a solicitat ca Directiva Europeană 48/2008 să fie transpusă în legislaţia naţională conform prevederilor aprobate de Parlamentul European. Comunitatea bancară este nemulţumită de modul de transpunere în legislaţia naţională a Directivei Europene 48/2008, întrucât prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010, elaborată în aplicarea Directivei 48/2008, exced acesteia impunând aplicarea atât la creditele aflate în derulare cât şi la cele cu garanţie imobiliară”, spun reprezentanţii ARB.