Peste trei sferturi din studenţii români între 19 şi 21 de ani sunt de părere că persoanele active de peste 65 de ani ar trebui să lase locul tinerilor pe piaţa muncii, reiese din datele unui sondaj efectuat de Fondul ONU Pentru Populaţie. Pe de altă parte, diminuarea veniturilor şi a puterii de cumpărare, cauzată de efectele crizei economice şi de măsurile de austeritate ale autorităţilor, i-ar putea obliga pe tot mai mulţi seniori să muncească şi după ieşirea la pensie. Iar situaţia grea de pe piaţa muncii, care forţează companiile să reducă drastic costurile cu personalul, inclusiv cu educarea şi formarea acestuia, i-ar putea determina pe angajatori să prefere experienţa deja dobândită şi consolidată a celor mai în vârstă.
Peste 75% din ti­ne­rii în­tre 19 şi 21 de ani care ur­mea­ză cursuri ale unor institu­ţii de învăţământ su­perior con­sideră că persoanele de peste 65 de ani, care continuă să fie active pe piaţa muncii, ar trebui să se retragă şi să lase joburile la dispo­ziţia ti­nerei generaţii, potrivit unui studiu efectuat de Fondul ONU pentru Populaţie în rândul a peste 2.300 de studenţi de la toate universităţile din Bucureşti.
Astfel, 39% din participanţii la sondaj şi-au exprimat acordul total cu afirmaţia „persoanele active de peste 65 de ani trebuie să lase locul tinerilor pe piaţa muncii”, în timp ce 36,7% din respondenţi s-au declarat de acord cu această afirmaţie.
„Cei mai mulţi dintre respondenţi nu sunt de acord să partajeze piaţa forţei de muncă cu persoanele vârstnice active. Există anumite te­meri legate de concurenţa viitoare cu vârstnicii experimentaţi pe piaţa muncii”, arată autorii studiului. Potrivit acestuia, peste 51% din stu­den­ţii participanţi la sondaj au declarat că nu sunt persoane active, 34% lu­crează ocazional sau part-time şi doar 14% munceau cu normă întreagă.

Cele mai dependente generaţii
Semnificativ este faptul că, deşi re­zultatele sale au fost date publici­tăţii anul acesta, sondajul a fost reali­zat în 2008, când criza economică nu-şi manifestase decât într-o foarte mică măsură efectele în România. Ca­re a înregistrat, de altfel, în acel an, o creştere economică record, de pes­te 7%. Este pertinent să credem, în aceste condiţii, că adversitatea ma­ni­festată de cei tineri faţă de prezenţa activă a celor mai în vârstă pe piaţa muncii nu s-a diminuat, ci s-a accentuat de atunci, dat fiind că agravarea continuă a recesiunii, în 2009 şi în prima parte din 2010, a făcut ca studenţilor şi proaspeţilor absolvenţi să le fie şi mai greu să-şi găsească de lucru.
De altfel, cele două generaţii afla­te în discuţie înregistrează cele mai slabe rate de participare activă pe pia­ţa muncii din România, iar fe­no­menul s-a accentuat în timp, de la an la an, chiar şi în perioada de boom economic. Potrivit datelor Institu­tu­lui Naţional de Statistică (INS), rata de ocupare a populaţiei cu vârste cu­prinse între 15 şi 24 de ani s-a dete­riorat de la aproape 28% în 2003 la 24,5% în 2009. Rata de ocupare a ce­lor mai tineri dintre români a crescut în doar doi dintre anii perioadei 2003-2009, respectiv în 2004 faţă de 2003 (de la 27,9 la 29,1%) şi în 2008 faţă de 2007, însă doar marginal, de la 24,4 la 24,8%.
Tendinţa este şi mai accentuată în cazul celor mai vârstnici dintre ro­mâni. Astfel, rata de ocupare în rândul grupei de populaţie cu vârste de peste 65 de ani a scăzut de la aproape 18% în 2003 la doar 13,7% în 2009. Rata de ocupare a persoa­nelor de peste 65 de ani a crescut în­tr-un sin­gur an din intervalul anali­zat, res­pectiv în 2007 faţă de 2006, de la 14,2 la 16%. Nici grupa de vârs­tă 55-64 de ani nu are o situaţie stră­lucită din punctul de vedere al pre­z­enţei sale pe piaţa muncii, rata de ocupare a acestor persoane fiind de 42,6% în 2009, în scădere de la 43,1% în 2008.

Cine n-are bătråni, să-şi angajeze
Recenta majorare a TVA, cu ris­cu­rile inflaţioniste pe care le im­plică, la care se adaugă posibila creş­tere semnificativă a costurilor cu în­treţinerea, ca urmare a anunţatelor tăieri de subvenţii la căldură şi apă caldă, sunt de natură să diminueze puterea de cumpărare a întregii popu­laţii. În plus, pentru persoanele de 45-50 de ani nu mai există de­bu­şeul pensionării anticipate, întru­cât acestea au fost blocate de Guvern până la intrarea în vigoare a noii legi unitare a pensiilor, preconizată pentru anul viitor.
Mai mult, pensionarii se confruntă cu perspectiva îngheţării pensiilor anul viitor şi cu eventuala de­cizie de impozitare a 100% din cuantumul acestora, prin eliminarea plafonului lunar de 1.000 de lei, astfel că tot mai multe persoane în vârstă s-ar putea vedea nevoite să mun­ceas­că sau să-şi caute de lucru.
Pe de altă parte, angajatorii sunt nevoiţi să taie drastic costurile, nu doar cu remunerarea, ci şi cu forma­rea personalului. Astfel, aceştia dau deja semne că preferă persoane ex­perimentate şi deja formate în locul tinerilor absolvenţi, fără experienţă şi insuficient educaţi, din cauza lipsei de corelare dintre sistemul ro­mânesc de învăţământ şi exigenţele concrete de pe piaţa muncii.
„Este posibil ca în perioada ur­mă­toare să asistăm la o orientare a angajatorilor către persoane mai în vârstă şi cu pretenţii salariale mai mici”, a declarat, pentru SFin, Dan Ma­­reş, acţionar unic al firmei Dual De­sign, care deţine site-ul de recru­tare NetJobs. Potrivit acestuia, statisticile din ultima vreme cu privire la împărţirea pe grupe de vârstă a ce­lor care aplică pentru joburi arată o mi­că scădere a numărului de candidaţi din grupele de 18-25, respectiv 26-35 ani, concomitent cu o uşoară creştere pentru grupa de vârstă 36-50 de ani, care este mai afectată de criză.

Cei mai discriminaţi, cei mai asistaţi
Pentru bărbaţi, a avea peste 40 de ani sau sub 25 de ani constituie principalul impediment în găsirea unui loc de muncă, în timp ce, pentru femei, vârsta de sub 25 de ani nu este un impediment, ci doar cea de peste 40 de ani, reiese din datele Baro­me­trului de Incluziune Socială 2010. Şi la nivel european, cei mai tineri, re­s­pectiv cei mai vârstnici dintre cetă­ţeni se consideră şi sunt consideraţi la nivel instituţional ca fiind cei mai vulnerabili la discriminări pe piaţa muncii.
Astfel, Parlamentul European afir­mă, într-o rezoluţie din 6 iulie 2010, că tinerii se confruntă adesea cu discriminarea pe motive de vârs­tă atunci când intră pe piaţa muncii şi când sunt desfiinţate locuri de muncă şi că bărbaţii tineri reprezin­tă categoria cel mai grav afectată de şomaj în actuala criză economică. Iar Strategia Europeană pentru Ocu­pare îşi propune creşterea ratei de angajare a persoanelor în vârstă, dat fiind că între cei mai afectaţi de pier­derea locurilor de muncă sunt ce­tă­ţenii europeni cu vârste între 55 şi 64 de ani, care se confruntă cu scă­derea şanselor de a obţine un loc de muncă pe măsura avansării în vârs­tă. Pe de altă parte, ca de altfel în în­treaga Europă, şi în România statul acordă facilităţi firmelor care angajează tineri absolvenţi sau şomeri pes­te 45 de ani, constând în scutiri de la plata unor contribuţii sociale şi subvenţii în bani.

Bătrånii revin în forţă la muncă
În 2007, managerii fabricii BMW din Dingolfing, Bavaria, au consta­tat, pe baza unor studii, că media de vârstă a muncitorilor urmează să creas­că de la 39 la 47 de ani în 2017. Dat fiind că perspectiva de înlo­cuire a angajaţilor vârstnici a fost considerată nerentabilă pentru companie, din cauza dificultăţii de a în­lo­cui un număr important de profesionişti cu experienţă, fabrica a de­marat un proiect-pilot de facilitare a menţinerii în posturi a acestor angajaţi până la vârste înaintate. Astfel, s-a înfiinţat o linie specială de produc­ţie, botezată „secţia pensionarilor”, unde au fost repartizaţi doar lu­cră­tori în vârstă.
La început, productivitatea sec­ţiei a fost una scăzută, însă ulterior, după implementarea a circa 70 de modificări de detaliu pentru uşura­rea eforturilor „seniorilor”, cum ar fi înlocuirea podelei de ciment cu una de lemn, introducerea de în­călţări, scaune şi mese speciale pentru persoanele cu probleme de coloană, sau schimbarea poziţiei monitoarelor de lucru, sporul de productivitate a fost de 7%, aducând secţia la nivelul res­tului fabricii. Fapt care i-a determinat pe cei de la BMW să introducă astfel de secţii şi la alte unităţi de producţie din Germania.
Fenomenul prelungirii perioa­dei active a vârstnicilor este ge­ne-rali­zat în economiile dezvoltate şi a fost accentuat de recesiune. Astfel, un stu­diu publicat în iunie 2009 de o fundaţie americană arată că, în fiecare dintre anii intervalului 1996-2009, ponderea persoanelor cu acti­vi­tăţi antreprenoriale (pa­troni sau li­ber-profesionişti) a fost semnificativ mai mare în rândul americanilor cu vârste între 55 şi 64 de ani decât în oricare altă gru­pă de vârstă.

Statele Unite: bunicii au început să „fure” joburile nepoţilor
Numărul persoanelor de peste 65 de ani active pe piaţa americană a muncii l-a depăşit, în iunie 2010, pe al tinerilor cu vârste între 16 şi 19 ani, pentru prima oară de când autorităţile ţin acest tip de statistici, respectiv din 1948. Astfel, la jumătatea acestui an erau înregistraţi circa 6,3 milioane de seniori activi, în timp ce numărul adolescenţilor cu joburi era doar puţin peste 6 milioane.
„Faptul că bătrânii au ajuns să fie mai mulţi decât tinerii pe piaţa muncii este efectul stării oribile în care se află economia. Persoanele în vârstă constată că sumele acumulate în conturile de economisire pentru pensie nu le mai ajung să trăiască, aşa că sunt nevoite să-şi ia din nou slujbe pentru a se întreţine”, a comentat un analist citat de „New York Times”.
Interesant este faptul că, forţaţi de recesiune, bătrânii au început să accepte pe scară tot mai largă joburi slab remunerate şi care solicită un nivel scăzut de ca­lificare, care, până nu de mult, constituiau apanajul tinerilor. „Cele mai multe pos­turi de chelner şi ospătar erau ocupate de adolescenţi, însă, din cauza recesiunii şi a îmbătrânirii populaţiei, vom vedea din ce în ce mai mulţi bătrâni la Dunkin Donuts sau Starbucks”, a declarat Annika Stensson, de la National Restaurant Association.