Vicepreşedintele Senatului României, Dan Voiculescu, a solicitat Depar­ta­mentului de Justiţie al SUA să transmită dacă în cadrul anchetei concernului Daimler, ca urmare a mituirii unor oficiali guvernamentali din mai multe state, s-au descoperit date incriminatorii referitoare la tranzacţii desfăşurate şi în România. Procu­rorul general adjunct al SUA, Gary G. Grindler, coordonator al anchetei în cazul Daimler, i-a comunicat vicepre­şedintelui Senatului că Departamen­tul de Justiţie al SUA poate oferi României toate informaţiile de care dispune, dar e necesar ca acestea să fie solicitate de Ministerul Justiţiei. Ca urmare a acestui răspuns, Dan Voiculescu i-a solicitat oficial ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, să clarifice chestiunea.
Potrivit cotidianului „Finan­cial Times”, o curte de ju­st­i­ţ­ie din SUA a aprobat în­ţe­legerea amiabilă a Daimler cu anchetatorii americani, prin care grupul german va plăti 185 de milioane de dolari pentru ca statul american să renunţe la acuzaţiile de dare de mită în 22 de ţări, inclusiv România,
Înţelegerea include recunoaş­te­rea acuzaţiilor de dare de mită de către diviziile din Germania şi Rusia ale Daimler, care au pledat vinovat pentru două capete de acuzare privind încălcarea legislaţiei americane în domeniu. Departamentul Jus­tiţiei a acceptat să nu trimită în judecată subsidiara din China a Daim­ler dacă va îndeplini o serie de condiţii. Grupul american a fost de acord cu numirea unui observator independent pentru supravegherea respectării înţelegerii.
Daimler ar fi plătit mită în valoare de 56 de milioane de dolari, în­tr-o perioadă de peste zece ani, în le­gătură cu aproximativ 200 de tran­zac­ţii din 22 de ţări.
Acordul grupului cu autorităţile americane include plata a 91,4 mi­lioane de dolari către autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din SUA şi amenzi de 93,6 milioane de dolari pentru încetarea urmăririi penale.
Daimler a concediat circa 45 de angajaţi şi a sancţionat alţi 300 în cadrul investigaţiei privind mituirea unor oficiali din mai multe state.
România s-ar număra printre sta­tele în care Daimler ar fi oferit mită şi cadouri unor oficiali pentru a-şi asigura sprijinul acestora în vede­r­ea încheierii de contracte de vânzare de autovehicule, plăţile fiind efectuate prin intermediul diviziei din Turcia, Mercedes-Benz Turk (MK Turk). În afară de România, divizia din Turcia ar fi procedat similar în relaţia cu oficiali din state precum Coreea de Nord, Libia, Bulgaria sau Yemen.
Plăţile incorecte efectuate de MK Turk se ridică la cel puţin 3,88 de milioane de euro, potrivit acordului de înţelegere amiabilă dintre grupul german şi procuratura americană.

Autobuze Mercedes achiziţionate în 2007
În scrisoarea adresată ministrului justiţiei, Dan Voiculescu reamin­tea că, în anul 2007, Primăria Ca­pi­ta­lei a achiziţionat câteva sute de autobuze Mercedes. Şi că „în conformitate cu Tratatul România-SUA pri­vind asistenţa judiciară în materie penală”, americanii „vor colabora des­chis cu partea română”, însă, „pen­tru a ne putea furniza eventuale informaţii, mărturii, declaraţii, documente sau înregistrări, este necesară o solicitare expresă în acest sens din partea Ministerului Justiţiei din România”. În consecinţă, precizează vicepreşedintele Senatului, „consider necesar, domnule minis­tru, să ne comunicaţi dacă v-aţi asu­mat responsabilitatea stabilită prin Tratat şi aţi solicitat oficial Statelor Unite să vă transmită informaţii re­fe­ritoare la afacerile Daimler AG în Ro­mânia, precum şi dacă aceste in­formaţii sunt incriminatorii pentru funcţionari publici sau demnitari români”.

„Plăţile utile” deductibile fiscal până în 1998
Începând cu 1998, Germania a interzis companiilor să ofere mită în străinătate, no­tea­ză „Der Spiegel”. Până în 1998, „plăţile utile” erau legale în Germania şi chiar de­duc­ti­bile din impozite. Plăţile vizau persoane care pot ajuta compania în procesul de ob­ţinere a contractelor, inclusiv oficiali guvernamentali, miniştri, sau şefi de state, soţii sau copii ai acestora. O mare parte din plăţile efectuate de subsidiara din Turcia a Daim­ler au fost bazate pe un sistem de clearing care permitea procesarea legală a plăţilor in­corecte în perioada în care acestea erau acceptate de lege. În majoritatea subsidiarelor din străinătate grupul german a menţinut „conturile pentru terţi”.