Discursul lui Băsescu Traian despre „starea naţiunii” ne-a arătat un preşedinte mai încrâncenat ca niciodată. El a avut răspunsuri tăioase pentru problemele dramatice ale oamenilor care au avut „tupeul” să-l întrebe despre condiţiile din România, unde se mai „trăieşte bine” doar în sloganurile electorale.
Vizita de evaluare a Fondului Monetar Internaţional nu i-a făcut fericiţi pe oficialii de la Bucureşti. Analizele Fondului creează nervozitate la nivelul Puterii deoarece sunt iarăşi puşi în situaţia elevului scos la tablă cu lecţia neînvăţată. Cifrele situaţiei economice în degradare continuă de a-proape doi ani nu mai sunt contestate, sunt acceptate fără reacţie şi măsurile de austeritate impuse de încadrarea într-un deficit bugetar şi mai redus în 2011. Noul pachet de măsuri dure - disponibilizări în sectorul bugetar, îngheţarea pensiilor şi salariilor, tarife crescute la transportul pe calea ferată şi la căldură - nu a mai fost anunţat de Băsescu Traian.
Acum, preşedintele a schimbat tactica - se pune în postura controlorului exigent al angajamentului cu FMI. I-a admonestat imediat pe Boc, Videanu şi Vlădescu pentru declaraţii care demontau exigenţele FMI în privinţa relaxării salarizării. De fapt, şeful statului abia aşteaptă să treacă luna august ca să facă o remaniere substanţială a cabinetului Boc. Marea problemă a Cotrocenilor este să găsească oameni de sacrificiu la schimb. Ar fi nevoie de nume noi, necompromise, care, pe deasupra, să nu iasă din rând, după modelul brevetat de Boc.
Aproape monologul dlui Băsescu în faţa unei ziariste topite de misiunea încredinţată nu avea cum să-l stimuleze pe interlocutor la „ziceri” remarcabile. Am descoperit un Băsescu iritat nu de întrebările dnei Culcer, ci de mesajele telespectatorilor. Am receptat că ţara a devenit de mâna a doua întrucât cetăţenii ei calificaţi (doctori, profesori) şi vârstnicii (pensionarii) nu pot fi plătiţi aşa cum merită.
Mai mult, ei decad odată cu rangul ţării pentru că sunt finanţaţi din împrumuturi externe. Vina este în primul rând a lor (a bugetarilor debutanţi), pentru că nu se descurcă. Preşedintele - om care s-a descurcat toată viaţa şi are acum leafă mare - de 6.000 de lei - le-a arătat tinerilor calificaţi direcţia de mers: străinătatea. Niciun cuvânt despre răspunderea preşedintelui, a regimului pe care l-a impus de şase ani, perioadă de adânc derapaj moral, de dizolvare a criteriilor de valoare în toate domeniile. Lipsa de perspectivă, a oricărei „luminiţe de la capătul tunelului” a fost firul roşu al discursului prezidenţial. Băsescu şi-a pierdut suflul, pare un demnitar care, deşi apasă pe butoanele pupitrului de comandă, nu sesizează că firele tabloului sunt rupte. Cu sănătatea în beţişoare, domnul Băsescu a apărut pe ecrane exact în postura a ceea ce a fost dintotdeauna: un om de la second-hand, uzat adică de prea multă turaţie în gol în timpul primului mandat. Zgomotul de fond nu mai poate acoperi realitatea - regele e gol.
N.B.: De aceasta îşi dau seama acum şi ban-cherii străini. Remarcile dure ale conducătorilor grupului Erste Bank - de la Viena şi de la Bucureşti - la adresa competenţei guvernării anunţă nu o prăbuşire economică, ci o schimbare politică majoră. Când bancherii închid ghişeul, politicienii în exerciţiul puterii trebuie să-şi facă bagajele. După o vară fierbinte de la soare, urmează o toamnă politică şi mai fierbinte.
