Ministerul Economiei a hotărât, pe ultima sută de metri, să scoată la vânzare Întreprinderea Optica Română (IOR) SA, o societate care face parte din angrenajul industriei militare. Cu câteva luni înainte, Pro Optica - deţinută de actorul Florin Călinescu - depusese o expresie de interes pentru competitorul deţinut de stat. Alături de Călinescu, în cursa pentru IOR a rămas Jafco Holding, companie controlată de omul de afaceri libanez Jaffal Imad. Fondul Centerra Capital Partners, interesat anii trecuţi de averea imobiliară a IOR, nu mai participă la privatizare.
Decizia autorităţilor de a vinde participaţia statului la IOR SA a fost anunţată pe nepusă masă de Adri­ean Videanu, la sfârşitul lunii trecu­te, după discuţiile cu reprezentanţii FMI, CE şi Băncii Mondiale. Anterior vizitei oficialilor Fondului Monetar, ministerul nu a anunţat niciodată in­tenţia fermă de vânzare a produ­că­torului de optică militară, deşi luase în calcul această posibilitate. Un do­cument oficial dat publicităţii recent arată că, de la începutul anului, au fost înregistrate la Ministerul Eco­no­miei două expresii de interes pentru IOR. Pro Optica Bucureşti, firma lui Florin Călinescu, şi-a expus intenţia de cumpărare a pachetului de ac­ţiuni deţinut de această instituţie la IOR, iar Jafco Holding România, de­ţinută de Imal Jafad, a anunţat mi­nisterul că ar vrea să cumpere pa­chetul de acţiuni deţinut de stat, să încheie un contract de management sau să formeze o societate cu capital mixt.
Ministerul condus de Adriean Videanu a evitat să spună însă când şi cum se va face privatizarea, deşi mecanismele vânzării IOR SA fuse­seră puse la punct din 2008, de că­tre Autoritatea pentru Privatiza­rea Acti­ve­lor Statului (AVAS). La vremea res­pectivă, AVAS finalizase ana­­liza so­cie­tăţii, întocmise caietul de sar­cini şi activase mecanismul in­for­mal de preconsultare a exper­ţilor DG Com­petition din cadrul CE. Pro­pu­nerea anterioară, ce de­­scria mo­da­litatea de vânzare, fusese respin­să la Bru­xelles, iar statul ro­mân a fost obligat să o modifice în­că de acum doi ani.

Un actor „interesat”
„Pe vremuri, ministerul spunea că nu scoate la vânzare IOR pentru că nimeni nu şi-a exprimat interesul. Am zis să depunem scrisoarea de in­tenţie, dar nu ştiu când o vor scoate la vânzare şi nici care sunt proced­u­rile lor”, a declarat pentru SFin Flo­rin Călinescu. El spune că şi-a exprimat aproape în fiecare an interesul pentru această societate, întrucât ar vrea să reunifice capacităţile de producţie de pe platforma IOR, însă nu ştie nici preţul cu care ar fi cum­pă-rată societatea de stat, nici condiţiile în care se va face vânzarea. „E o pro­ce­dură legală, spune actorul. Noi ne arătăm interesul, iar statul se gân­deş­te. Este a patra sau a cincea scri­soare de intenţie”.
De ce ar cumpăra IOR? Pentru că, atunci când a cumpărat de la stat Pro Optica, a căpătat doar partea de cercetare de pe platformă, fără prea multe facilităţi de producţie. „În ultimii 3-4 ani, noi colaborăm cu IOR în anumite contracte. Ar fi foar­te important să reunim aceste două societăţi, pentru că aş vrea să păs­trăm obiectul de activitate şi muncitorii”, spune acum actorul. El recu­noaş­te că nu este familiarizat cu acest domeniu: „Nu mă pricep, dar am angajat nişte oameni buni, iar eu mă duc o dată pe an la Consiliul de Administraţie. Nu ştiu ce înseamnă o lentilă, am lipsit la orele de fizică”. Însă, a adăugat Călinescu, firma sa este prezentă în Abu Dhabi, Kazah­stan, iar acum se uită spre India şi Pakistan. Pro Optica deţine şi câteva patente unice în lume, pentru care a primit „oferte de la puteri NATO”, dar le-a pus la dispoziţia statului ro­mân „din patriotism”. În aceste con­diţii, spune actorul, el ar garanta că la IOR „nu se vor face blocuri”, ci se va continua activitatea în domeniul opticii.
Aluzia sa este îndreptată către ceilalţi competitori. Firma Jafco Hol­ding România, acţionarul majoritar al Chimopar Bucuresti, a anunţat în trecut intenţia de a dezvolta, în par­te­neriat cu un consorţiu de bănci in­ter­naţionale, un proiect comercial es­timat la 150 de milioane de euro pe amplasamentul fabricii de materiale chimice din Capitală. Pe de altă par­te, Centerra Capital Partners, fon­dul ce administrează Flavus In­vestiţii SRL - un vehicul de investiţii prin ca­re a preluat activele uzinei Tractorul după lichidarea acesteia -, a anunţat, de asemenea, demararea construc­ţiei la cel mai mare complex comercial din Braşov. Acum însă Cen­terra nu mai pare interesată de IOR.
Potrivit unui raport de audit, rea­lizat de firma Audit Financiar Dacia SRL, IOR SA avea în urmă cu doi ani certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru 46.082 mp de te­ren la unitatea IOR 1, situată în strada Bucovina nr. 4 din Capitală, şi pentru 80.844 mp la unitatea IOR 2, de pe bulevardul Theodor Pallady.

Afaceri în creştere, profit infim
IOR a fost înfiinţată în 1936 şi este singura societate autohtonă cu tradiţie în proiectarea şi realizarea de aparatură opto-mecanică. În 1941, IOR a fost militarizată şi a lucrat cu precădere pentru armată. După 1949, aici s-au produs primele lentile de ochelari, în 1951 a fost realizat pri­mul microscop didactic, iar în 1954 - primul aparat foto.
Deşi face parte din angrenajul industriei militare, IOR SA a pierdut teren constant în proiectele destinate Ministerelor Apărării Naţio­nale, Administraţiei si Internelor şi Sănătăţii, rămânând însă unul dintre furnizorii sau subfurnizorii im­portanţi ai acestora.
Afacerile producătorului de apa­ra­tură optică au crescut anul trecut cu 4,5% faţă de anul precedent, de la 17,2 la 17,97 milioane de lei. Veni­tu­rile au coborât de la 25,61 milioane de lei în 2008 la 21,21 milioane de lei, iar cheltuielile au scăzut cu 16,8%. Profitul net s-a micşorat cu 3,8%, ajun­gând la 115.614 lei.
IOR are un capital social de 9,3 milioane de lei, divizat în 93 milioa­ne de acţiuni cu o valoare nominală de 0,1 lei. Pachetul majoritar de ti­tluri, reprezentând 86,7% din capita­lul firmei, este deţinut de Ministerul Economiei. În acţionariat se mai regăsesc SIF Muntenia (SIF4), cu 7,87% din titluri, şi Fondul Pro­prie­ta­tea, cu o participaţie de 2,82%.