De la izbucnirea crizei financiare românii şi-au suplimentat conturile şi depozitele în bănci străine cu aproape două miliarde de euro, reprezentând o creştere procentuală de peste 80%. Analiştii apreciază că o bună parte din aceste sume aparţin firmelor şi instituţiilor de credit, care au fost nevoite să-şi reducă expunerile în ţara noastră, pe fondul izbucnirii crizei şi prelungirii recesiunii economice, dar şi persoanelor fizice bogate, care caută siguranţa în state mai puternice.
Pe de altă parte, depozitele străinilor în România, mul­te fiind constituite de bănci pentru finanţarea sucursa­le­lor locale, s-au subţiat permanent, de la 9,4 miliarde de euro la finalul lui 2008 la doar 5,6 miliarde în de­cembrie 2009. În primele trei luni ale acestui an însă volumul acestora a sporit cu peste 600 de milioane de euro, indicând revenirea apetitului investitorilor pentru piaţa locală. Umflarea conturilor din străinătate ale românilor este şi consecinţa ne­siguranţei create de problemele eco­nomiei autohtone, afectată de o ate­rizare dură. Datele BNR arată că, în doar câteva luni de la finalul lui 2008, din băncile româneşti au fost retrase 4,7 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au ieşit peste graniţe. Pentru a preveni o migrare a eco­no­miilor în străinătate, autorităţile au fost nevoite să majoreze la 50.000 de euro plafonul de garantare a fiecărui deponent într-o bancă locală, limita urmând a creşte la echivalentul a 100.000 de euro de anul viitor, conform normelor europene.
Garanţia statului nu are însă un efect decisiv asupra plecării banilor în alte ţări, întrucât cei care decid să-şi protejeze resursele în străi­nă­tate sunt persoane bogate sau companii ce deţin sume mari de bani. În aceste condiţii, apreciază BNR, eventuala majorare a plafonului de ga­rantare a depozitelor la 100.000 de euro s-ar putea să aibă o eficienţă re­dusă comparativ cu costurile asociate. O altă soluţie, precum dezvol­ta­rea pieţei se­cundare a titlurilor de stat, ar pu­tea avea un raport cost/be­neficiu mai bun.

Randamente ridicate pentru clienţii premium
Cu toate că alternativele de in­vestiţii pe piaţa autohtonă sunt limitate, problemele economiei româ­neşti sunt departe de a se rezolva, iar stabilitatea mult aşteptată de investitori încă nu a venit, bancherii re­marcă o uşoară tendinţă de repatrie­re a capitalurilor. „În acest an am vă­zut destul de mulţi bani venind în ţară, după ce pe parcursul lui 2009 a existat o tendinţă clară de migrare spre alte ţări”, spune Marijana Vasi­lescu, vicepreşedinte de retail la RBS România. Aceasta consideră că pentru clienţii premium pe piaţa financiară românească există totuşi produse financiare atractive în privinţa randamentelor. Volatilitatea încă ri­di­cată, atât în privinţa dobânzilor, cât şi a cursului de schimb, a permis băncilor să gândească diverse tipuri de produse structurate care să ofere investitorilor de calibru randamente substanţiale. În acelaşi timp, emisiunile de bonduri şi obligaţiuni oferă randamente semnificativ mai bune decât în alte ţări, ultimul exemplu fiind certificatele de trezorerie în euro pentru care statul plăteşte o dobândă de 4,9% pe an, apreciată de bancheri ca fiind destul de ridicată. Şi BCR a lansat recent un serviciu de personal banking, destinat celor cu venituri peste medie, cu diverse ti­puri de produse de investiţii precum obligaţiuni, produse şi depozite struc­turate, fonduri de investiţii, asi­gu­rări sau managementul tranzac­ţii­lor valutare. Sorin Mititelu, director dezvoltare produse şi servicii retail în cadrul BCR, spune că banca se con­centrează pe oferirea cât mai multor alternative de investiţii, pentru asigurarea nevoilor de bază ale clienţilor: a pune bani deoparte pentru protecţia personală şi a familiei în paralel cu obţinerea unui câştig suplimentar. Potrivit datelor Fondu­lui de Garantare a Depozitelor în Sis­te­mul Bancar, doar 50.000 de per­soane fizice, reprezentând 0,3% din tota­lul clienţilor garantaţi şi aproape 20.000 de companii, adică 2,3% din total, dispun de depozite mai mari de 50.000 de euro. Valoarea acestora ajunge însă la aproape 50 de mili­arde de lei, o treime din volumul to­ta­l al depozitelor garantate ale per­soa­nelor fizice şi aproape 80% din to­talul economiilor firmelor.