Gradul redus de absorbţie a finanţărilor nerambursabile de la Uniunea Europeană, chiar într-un moment în care România ar avea cea mai mare nevoie de ele, este consecinţa lipsei voinţei politice a guvernanţilor în demararea marilor lucrări de infrastructură, dar şi a resurselor limitate de care dispun antreprenorii pentru a-şi dezvolta propriile afaceri. Băncile spun că au la dispoziţie resurse financiare pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri nerambursabile, dar se împiedică de birocraţia statului şi de apetitul redus de risc din partea afaceriştilor, pe fondul lipsei perspectivei de dezvoltare a economiei.
Criza politică şi economică în care s-a zbă­tut România în ultimii doi ani a împiedicat autorităţile să se concentreze pe ab­sorbţia fondurilor structurale, care ar fi putut atenua recesiunea şi contribui la relansarea eco­nomiei, consideră preşedintele BCR, Domi­nic Bruynseels. Acesta a completat criticile du­re lansate recent de şeful Erste Bank, Andreas Treichl, care s-a arătat dezamăgit de faptul că, deşi a pus la dispoziţia Guvernului o echi­pă de specialişti în atragerea banilor europeni, au­to­rităţile nu s-au dove­dit interesate.
„Cred că este vorba de o lipsă de voinţă politică, şi nu de in­ca­paci­ta­tea autorităţilor. Atunci când vrei să faci ceva, găseşti abilitatea şi mij­loacele necesare”, consi­deră Bruyn­seels. Acesta a precizat că încă de la instalarea actualului gu­vern banca a iniţiat diverse proiecte şi propuneri pentru absorbţia re­sur­selor euro­pene, dar, din păcate, s-au făcut progrese limitate. Banca a fost implicată în derularea unor mari pro­iecte energetice, un domeniu în care lu­crurile s-au mai mişcat, însă cea mai mare problemă o constituie infrastructura. „Marea frustrare pen­tru noi este lipsa proiectelor pentru construirea de drumuri şi au­to­străzi, ce par a fi imposibil de reali­zat”, apreciază şeful BCR. Otilia Frolu, director Sector Public la Banc­post, crede că accesarea fondurilor este îngreunată de înţelegerea dife­rită de către păr­ţile implicate a procesului de in­ves­tiţii, care vine din se­ta­rea unor obi­ec­tive diferite.

Problema întreprinzătorilor: lipsa capitalului
De altfel, cea mai mare parte a finanţărilor nerambursabile sunt destinate lucrărilor de an­vergură administrate de autorităţile centra­le şi locale, mai puţin sectorului privat sau mi­cilor afaceri, care se descurcă mai bine în a pro­fita de oportunităţi. Şi aici însă recesiunea şi-a pus am­prenta, întrucât întreprinzătorii au fost nevoiţi să-şi recalibreze pro­iectele din cau­za scăderii vânzărilor, iar pentru noi afaceri nu prea mai există apetit din cauza riscurilor ridicate şi a inexistenţei perspectivelor pe termen mediu. Bancherii spun că există planuri de afaceri şi disponibilitatea băncilor de a asigura cofinanţarea proiectelor, însă lipseşte capita­lul iniţial de care companiile trebuie să dispu­nă pentru demara­rea afacerilor. Criza a epui­zat resur­sele firmelor, iar valoarea activelor s-a ajustat puternic, odată cu fluxurile de lichidi­tăţi, care conduc deseori la blocaj financiar. Chiar întârzie­ri­le statului în achitarea datorii­lor către companiile private, un subiect principal de negociere cu FMI, afec­tea­ză serios capaci­tatea acestora de a-şi dez­volta afacerile. Pe de altă par­te, managerii sunt destul de reticenţi în a-şi investi resursele, devenite atât de preţioase în actuala conjunctură, pentru rea­li­za­rea de noi proiecte, ast­fel că băncile sau in­ves­titorii nu sunt dispuşi să-şi asume singuri ris­curile, chiar dacă este vorba de afa­ceri viabile.
Ne aflăm, aşadar, într-un impas în privinţa capacităţii de a atrage re­sursele europene? Exis­tă soluţii, consideră Bruynseels, iar băn­cile au pro­pus înfiinţarea unui vehicul fi­nan­­ciar care să asigure capitalurile necesare implementării noilor pro­iecte. „Am putea atrage fonduri de in­ves­ti­ţii interesate să se implice în pro­iec­tele profitabile, în cadrul unor sche­me mai mici, mai puţin în proiecte mari”, spune şe­ful BCR. Cum ră­mâ­ne însă cu marile pro­iecte de infrastructură, unde statul are cea mai mare responsabilitate? „În mod cert atenţia Guvernului a fost îndreptată până acum către finalizarea acordului cu FMI, dar sper că după vacanţă, din septembrie, vom avea nu numai dialog, ci şi nişte acţiuni”, a conchis Bruyn­seels. Şi Bancpost s-a pregătit pentru cofinanţarea fondurilor UE cu mai multe iniţiative strategice, in­clusiv atragerea unei linii de finan­ţare de la BEI. „Parteneriatele cu fondurile de garantare au fost revizuite şi suntem pregătiţi pentru primele instrumente ale programului Jere­mie”, spune Frolu.