Faptul că băncile au ajuns, din cauza recesiunii, printre cele mai hulite instituţii, a permis statului să profite şi să adopte câteva măsuri de forţă, în lipsa unui dialog coerent cu instituţiile de credit, care s-au transformat treptat într-un câmp de bătaie şi un duel al declaraţiilor, de pe urma căruia ar putea avea de suferit cel de-al treilea: românii care au de achitat rate la credite.
Astfel, preşedintele Erste Bank, Andreas Treichl, a criticat recent politicienii români pentru faptul că nu reuşesc să ţină sub control mediul politic şi economic şi nu a luat măsurile necesare pentru ieşirea din recesiune, precum absorbţia fondurilor europene. Motiv pentru care România rămâne singura ţară importantă din zonă ce va înregistra o scădere a PIB-ului în acest an. „Este o ruşine ce se întâmplă în România şi nu înţeleg de ce”, a spus Treichl, acuzând lipsa de implicare a guvernului în proiectele propuse de bănci, precum cele de atragere a fondurilor europene.
Guvernul a fost pus la zid şi de către delegaţia FMI, care a cerut modificarea unei legi adoptate recent, o transpunere a normelor europene, care obligă băncile să modifice milioane de contracte de credit pentru a aplica o dobândă transparentă, legată de indicii pieţei, dar şi să anuleze comisioanele de rambursare anticipată.
Bancherii nu au fost de acord cu legea, susţinând că aceasta nu ar trebui aplicată contractelor în derulare ci doar celor nou încheiate, iar creditele ipotecare să fie exceptate. Clienţii băncilor s-au bucurat însă de noile prevederi, care le-ar permite să-şi refinanţeze mai uşor creditele cu dobânzi ridicate, cu scopul reducerii ratelor lunare.
În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor duce de câteva luni o bătălie cu băncile pe piaţa titlurilor de stat, în încercarea de a plăti o dobândă cât mai mică. Statul a refuzat astăzi toate ofertele băncilor la licitaţia pentru vânzarea de obligaţiuni pe trei ani, în valoare de 300 de milioane de lei, aceasta fiind a patra operaţiune consecutivă respinsă pentru că dobânzile cerute de instituţiile de credit ar fi prea ridicate. Finanţele au vândut, în ultima perioadă, titluri de stat sub valoarea programată, respingând ofertele băncilor cu rate de peste 7% pe an.
Iar bancherii nu vor să cedeze, considerând că dobânzile de pe piaţă sunt în creştere, din cauza inflaţiei, iar statul ar trebui să plătească mai mult. „Presiunile ascendente asupra randamentelor titlurilor de stat în lei vor persista, cel puţin până la eliberarea de către Comisia Europeană a următoarei tranşe către Ministerul de Finanţe şi până la o emisiune de succes a noilor titluri de stat pe pieţele de capital externe”, apreciază analiştii BCR.
Războiul declaraţiilor a continuat ieri, după prezentarea raportului delegaţiei FMI, când preşedintele Traian Băsescu a imputat băncilor situaţia în care a ajuns economia României. „Eu n-o să apăr băncile, nici mie nu-mi place modul cum se derobează de orice răspundere pentru situaţia în care au adus România. Ei dădeau cu buletinul credite, ei erau avertizaţi de guvernator şi acum dau lecţii la televizor, ceea ce e tipul de obrăznicie al celor care au dezechilibrat bugetul României şi acum dau lecţii”, a spus Băsescu.
În replică, preşedintele BCR, Dominic Bruynseels, consideră că nu băncile sunt de vină pentru situaţia dramatică în care a ajuns bugetul ţării, nevoit acum să se împrumute pentru achitarea obligaţiilor. „Deficitul bugetar e o problemă de venituri şi cheltuieli ale Guvernului şi nu are nimic de-a face cu băncile”, a spus Bruynseels.
