Reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale nu mai acceptă ca Executivul de la Bucureşti să-şi menţină deficitul bugetar în limitele convenite cu Fondul prin acumularea de restanţe la plata furnizorilor din sectorul privat. Guvernul trebuie să găsească 2 miliarde de lei pentru a-şi achita, până în septembrie, o parte din datoriile către firme. Premierul Emil Boc spune că banii vor fi alocaţi printr-o rectificare bugetară, care va fi efectuată până pe data de 20 august.
Fondul Monetar Internaţional va aproba eliberarea următoarei tranşe, de 914 milioane euro, din acordul stand-by, doar după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, inclusiv plata a două miliarde de lei reprezentânddatorii ale statului către agenţii economici privaţi, în special din sectorul de sănătate, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI în România.
„Odată ce autorităţile române vor realiza precondiţiile, boardul FMI se va reuni şi se va aproba eliberarea tranşei de 914 milioane euro. Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. Din nefericire, soldul arieratelor nu s-a micşorat”, a afirmat Franks.
El a arătat că va putea cere o nouă derogare pentru România în privinţa arieratelor doar dacă se vor vedea eforturi „serioase” pentru rezolvarea acestei probleme.
Misiunea comună a FMI şi a Comisiei Europene, care a sosit în 26 iulie la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului cu România, pregăteşte punerea în discuţie de către Consiliul Director al FMI, la finele lunii septembrie, a eliberării celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de 914 milioane de euro.
Boc susţine că sunt bani pentru plata arieratelor
Guvernul va achita o parte dintre cele mai mari datorii ale statului, în principal în sectorul de sănătate, printr-o rectificare bugetară care va fi efectuată până la 20 august, a declarat premierul Emil Boc. El a precizat, la postul public de radio, că în proiectul de ordonanţă pentru rectificarea bugetară sunt prevăzute fonduri pentru plata unei părţi din aceste datorii.
Fără arierate, nu s-ar fi atins nici o ţintă de deficit
Analiştii ING Bank au atras atenţia, într-un raport recent, că ţinta de deficit convenită cu FMI pentru primele şase luni din 2010, a fost atinsă la sfârşitul primului semestru prin majorarea arieratelor.
„Autorităţile române nu au atins nicio ţintă privind arieratele. Acest lucru implică că nu au atins nicio ţintă de deficit bugetar”, se afirmă în raportul citat.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice (MFP), execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 18,2 miliarde lei, prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu FMI.
Pe 28 iulie, ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a declarat că MFP va cere FMI o nouă derogare de la obligaţia privind reducerea arieratelor, întrucât nu a reuşit să respecte ţinta convenită cu instituţia financiară internaţională nici în primul semestru.
De la începutul acordului stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI în luna februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului. Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, data de finalizare a actualului acord cu FMI.
FMI susţine menţinerea dobânzii de politică monetară
Şeful misiunii FMI pentru România a mai precizat că Banca Naţională a României nu trebuie să înăsprească politica monetară ca urmare a majorării TVA de la 19 la 24% la începutul lunii iulie, deoarece efectele vor fi temporare, iar influenţa lor va scădea în intensitate până în a doua jumătate a anului viitor.
"Creşterea TVA va avea un efect temporar asupra inflaţiei, dar ne aşteptăm ca aceste efecte să se disipeze în a doua parte a anului 2011. Nu cred că politica monetară necesită o înăsprire din cauza majorării TVA", a precizat Franks.
Oficialul FMI anticipează o creştere a inflaţiei în perioada următoare, dar o scădere a reducere a creşterii acesteia pâna la 3% la sfârşitul lui 2011.
După anunţul majorării TVA la 24% de la 1 iulie, BNR a stopat scăderea dobânzii de politică monetară, anunţând totodată trecerea la o gestionare "fermă" a lichidităţii din sistemul bancar.
În şedinţa de miercuri, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25%, minim istoric. De asemenea, instituţia a menţinut ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicate pasivelor în lei, la 15%, şi celor în valută, la 25%.
