Retragerea subvenţiilor la apă caldă şi căldură va duce la o dublare sau chiar triplare a facturilor la întreţi­nere. Românii racordaţi la sistemul centrali­zat de încălzire vor trebui să suporte doar pentru agentul termic costuri cuprinse între 789 lei (în Man­galia) şi 363 lei (în Constan­ţa). Calculele SFin au avut la bază un consum estimativ de 1,8 gcal, într-un apartament cu două camere ocupat de o familie formată din trei persoa­ne. Nici locatarii care s-au debranşat nu vor avea o soartă mai bună, statul intenţionând, prin adoptarea unui act normativ, să-i oblige la plata unei cote-părţi mai mari din încălzirea co­mună a unui imobil. În plus, având centrale termice pe gaz, ei vor trebui să suporte majorările de preţuri ale acestui combustibil. Peste toate se adaugă creşterea TVA de la 19 la 24%, care se va resimţi din plin în facturile la utilităţi ale tuturor românilor.
În urmă cu două luni, Traian Băsescu declara public că „se va proceda la reducerea masi­vă a subvenţiilor, iar banii re­cuperaţi din subvenţii vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au ne­voie de sprijin financiar”. Preşe­din­tele a fost urmat de alţi oficiali ai Guvernului care au susţinut această variantă, invocând lipsa resurselor băneşti. Dezbaterile pe marginea acestui subiect s-au stins repede, căl­dura de afară făcându-i pe români să uite de facturile la întreţinere din iarnă, iar Executivul n-a mai spus ni­mic despre modul în care se va ope­ra tăierea subvenţiilor. Aşa se face că în acest moment administraţiile locale sunt puse în situaţia de a merge pe ghicite, încercând să esti­meze ce se va întâmpla în sezonul rece. Nu este exclusă varianta potri­vit căreia Guvernul să se trezească peste noapte  şi să emită o ordonanţă prin care stabileşte că românii trebuie să achite preţul întreg al agentului termic.
Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari se tem însă că „deş­tep­ta­rea” Executivului va avea loc în prag de iarnă, iar cetăţenii vor fi puşi în fa­ţa faptului împlinit. „Solicităm adoptarea de urgenţă a unei scheme de ajutor adresate tuturor familiilor din România, care să asigure com­pen­sarea costului locuitului, astfel încât facturile (pentru energia electrică, termică, apă, canalizare, men­te­nanţă) să nu depăşească 15% din totalul veniturilor nete pe familie. Măsura trebuie însoţită de stabilirea unor plafoane maximale ale com­pen­sării în funcţie de consumul me­diu anual, stabilită pentru o locuinţă cu o suprafaţă standard corespun­ză­toare numărului de locatari”, spune Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari - Habitat, într-o scrisoare deschisă adresată oficialităţilor statului.
Potrivit datelor furnizate SFin de Autoritatea Naţională de Regle­men­tare pentru Serviciile Comu­ni­tare de Utilităţi Publice, în România sunt racordate la sistemul centrali­zat de producere a energiei termice 1.608.141 de apartamente. Conform legislaţiei în vigoare, aceste unităţi locative beneficiază de următoarele subvenţii şi ajutoare: minimum 10% din valoarea preţului mediu local al energiei termice la consumatorii fi­nali este susţinut cu fonduri de către autoritatea administraţiei publice lo­cale şi maximum 45% din costurile pentru combustibilul folosit repre­zintă ajutor de la bugetul central. Prin urmare, peste jumătate din costul unei gigacalorii se regăseşte în sprijinul venit de la stat într-o formă sau alta, iar scoaterea lui va arunca în aer tariful final plătit de populaţie.

TVA influenţează semnificativ costurile
Calculele făcute de SFin arată că iarna 2010-2011 va fi cea mai scumpă din istoria românilor, facturile la întreţinere atingând niveluri-record în momentul scoaterii subvenţiilor. În oraşele care deţin sistem centrali­zat de încălzire, preţul agentului termic se va dubla sau chiar tripla.
Cea mai dramatică majorare de tarif va avea loc în Mangalia, unde o familie cu trei persoane ocupantă a unui apartament cu două camere va trebui să achite 797 lei/lunar doar pentru apă caldă şi căldură. Suma a fost obţinută luând în calcul un consum estimativ de 1,8 gcal (0,2 gcal/ per­soană pentru apă caldă şi 0,6 gcal/cameră pentru încalzire - n.r.) şi un preţ de referinţă la care nu s-a aplicat un TVA de 24%, ci unul de 19%. Trebuie precizat că majorarea TVA influenţează în mod semnificativ costurile. Dacă facem o compara­ţie cu facturile achitate iarna trecută de aceeaşi familie, care se ridicau la 297 lei/lunar, se poate vedea o tri­plare a preţului. În cazul în care subvenţiile vor fi scoase, iar primăria nu va găsi o soluţie pentru locuitorii cu venituri mici, o familie care trăieşte din două salarii minime pe econo­mie va trebui să dea mai mult de ju­mă­tate din banii câştigaţi pe utilităţi.
Nici în alte oraşe situaţia nu este mai roz. În Buzău costul agentului termic va sări de la 189 la 439 lei/ gcal, în Braşov de la 184 la 393 lei/ gcal, în Oradea de la 164 la 443 lei/ gcal, în Focşani de la 148 la 381 lei pe gcal, iar în Piatra-Neamţ de la 137 la 269 lei/gcal.

Bugetele administraţiilor locale, în pericol
În acest moment, în ţară dom­neşte haosul, administraţiile locale neştiind exact ce se va întâmpla la iarnă. În Timişoara, de exemplu, unde 88.269 de apartamente sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire, primăria se plânge că de ani întregi Guvernul nu şi-a achitat nici măcar datoriile istorice, care sunt din perioada preluării termocentralelor de către administraţiile locale, nici subvenţiile. „De pildă, la subvenţia pentru combustibil, Gu­ver­nul trebuia să achite anul acesta 51 de milioane de lei, dar de la bugetul de stat s-au prevăzut 21,7 milioa­ne de lei şi s-au achitat 12, acumu­lându-se în ultimii trei ani o diferen­ţă neplătită de 71 de milioane de lei. Dacă statul nu va mai da subvenţii, va creşte preţul gigacaloriei. Acum, urgent, SC Colterm SA Timişoara va contracta un credit în valoare de 50 de milioane de lei, având ca des­ti­na­ţie achiziţia de combustibil”, ne-au declarat reprezentanţii Primăriei Timişoara.
Şi în Iaşi se anunţă vremuri grele pentru cei 172.743 de locuitori de­pen­denţi de sistemul centralizat de încălzire. Daniel Mătăsaru, consil­ie­rul primarului Gheorghe Nechita, ne-a spus că iarna trecută administraţia locală a alocat suma de 18,9 milioane de lei pentru subvenţio­na­rea încălzirii. „În cazul în care Gu­vernul va decide să nu mai acorde astfel de ajutoare, va creşte preţul de vânzare către populaţie proporţio­nal cu tăierea subvenţiei. Trebuie men­ţionat că diferenţa de cost între preţul de vânzare şi cel de referinţă aprobat de ANRE, prevăzută prin lege ca subvenţie, este de 55% de la pri­mărie şi 45% de la Guvern”, a explicat Mătăsaru. Oficialităţile din Bo­to­şani sunt mult mai directe, sus­ţinând că „sistemul va funcţiona şi în situaţia în care se vor tăia ajutoa­rele de la bugetul central. Preţul că­tre po­pulaţie va rămâne neschimbat, dar se vor acumula datorii”.
Exemplele de mai sus arată cât de mare este prăpastia între admi­nis­traţia centrală şi cele locale, ul­ti­mele fiind puse în situaţia de a se des­curca în faţa unor probleme fără precedent. Decizia de a renunţa la ajutoarele de la stat vine pe un fond greşit, având în vedere că în ultimii ani nu s-a făcut nimic pentru reabili­tarea sistemelor centralizate de în­căl­zire. Costurile atât de mari ale unei gigacalorii sunt cauzate şi de pierderile înregistrate de furnizorii de agent termic. Sistemul specific ro­mânesc, cel al cârpelii, aduce mili­oa­ne de români în situaţia de a se tran­sforma în restanţieri la întreţinere.

Facturi mai mari şi pentru debranşaţi
Nici locatarii care au decis să renunţe la sistemul centralizat de încălzire nu sunt scutiţi de şocuri. Şi pentru ei facturile vor creşte, în condiţiile în care există un proiect de lege care urmează să fie aprobat în toamnă de Camera Deputaţilor prin care cota-parte din încălzirea comună va creşte de la 10 la 50%. Posesorii de centrale sunt puşi să plătească pentru căldura „furată” de pe casa scării şi de la conductele de apă caldă care tranzitează întregul bloc. Şi cum nu era suficient, ei trebuie să facă faţă şi unei eventuale majorări a preţului la gaz metan, care în ultima perioadă este tot mai des vehiculată. Să nu uităm de creşterea TVA, care se reflectă direct în facturile la utilităţi.

Simulări în Capitală
Sperietoarea scoaterii subvenţiilor l-a făcut pe primarul Capitalei, Sorin Oprescu, să ia în calcul câteva variante de salvare. Cea mai probabilă dintre ele este cea a acordării unor ajutoare pentru familiile cu venituri mici. Primăria Capitalei a făcut în ultimele luni mai multe simulări prin care încearcă să identifice soluţii. Ul­ti­ma dintre aceste simulări vizează scoaterea subvenţiei la apă caldă şi creş­terea preţului acesteia la 300 lei/gcal şi păstrarea unor subvenţii parţiale pentru căldură.