Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) vrea să interzică membrilor Consiliilor de Administraţie sau Supraveghere ale administratorilor de fonduri de pensii private, conducătorilor şi directorilor acestora să mai ocupe poziţii similare în companii din acelaşi grup sau să mai aibă raporturi de muncă ori comerciale cu acestea. De asemenea, directorii responsabili cu activităţile de asigurări generale, respectiv de viaţă, conducătorii de direcţii din societăţile de asigurare, precum şi actuarii vor trebui să susţină interviuri profesionale în limba română, pentru a fi aprobaţi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), potrivit unei noi norme a Comisiei, intrată în vigoare la 1 iulie 2010.
Persoanele propuse pentru funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte în Consiliile de Administraţie ale socie­tă­ţilor de administrare de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) trebuie să aibă cetăţenie română, se arată în proiectele de norme privind auto­rizarea administratorilor de fonduri de pensii private, elaborate de CSSPP şi puse recent în dezbatere publică. De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, cel puţin unul dintre membrii conducerilor executive ale companiilor de pensii va trebui să cunoască limba română. „Cel puţin o persoană propusă pentru funcţia de director, pentru membru al directoratului, respectiv pentru condu­că­tor, trebuie să cunoască limba româ­nă. (...) Persoana propusă pentru func­ţia de preşedinte sau vice­pre­şe­dinte al Consiliului de Administraţie trebuie să fie de cetăţenie română”, se stipulează în proiectele de norme.

Se încalcă legislaţia europeană
Juriştii contactaţi de SFin afirmă că aceste prevederi încalcă legislaţia comunitară cu privire la interzice­rea discriminării pe motiv de ce­tă­ţenie în interiorul Uniunii Europe­ne. Astfel, Tratatul de bază privind funcţionarea UE prevede, la articolul 18, că „în domeniul de aplicare a prezentului tratat şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale pe care le prevede, se interzice orice discriminare exercitată pe motiv de ce­tă­ţenie sau naţionalitate”.
De asemenea, Regulamentul eu­ro­pean nr. 1612/68 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Co­mu­nităţii îşi propune, încă din preambul, „eliminarea oricărei discri­minări între lucrătorii statelor membre pe criteriul cetăţeniei în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi alte condiţii de muncă”. Acelaşi regulament prevede, la articolul 3, că „nu sunt aplicabile actele cu putere de lege şi actele administrative sau practicile administrative ale unui stat membru care restrâng (...) accesul la ocuparea unui loc de muncă sau dreptul străinilor de a desfăşura o activitate”.
În plus, notele de fundamentare ale proiectelor de norme nu conţin justificarea necesităţii introducerii acestor prevederi în legislaţia pensiilor private. Juriştii mai spun că exigenţa de cunoaştere a limbii române pentru cel puţin unul dintre condu­că­torii executivi este justificată într-o oarecare măsură, dat fiind că secto­rul pensiilor private este unul puternic reglementat şi este nevoie de o co­municare cât mai fluentă între res­ponsabilii administratorilor şi auto­ri­tăţi. Pe de altă parte însă, re­stric­ţio­na­rea accesului cetăţenilor străini în Consiliile de Administraţie ale companiilor de pensii private nu are nicio motivaţie obiectivă, legată de calitatea profesională şi pruden­ţia­lă a activităţii acestora, astfel în­cât, în ultimă instanţă, România ris­că chiar declanşarea unei proceduri de in­fringement din partea Comi­siei Eu­ro­pene, dacă normele în cau­ză vor fi adoptate în forma lor actuală.

Potenţiale conflicte de interese
CSSPP mai reia şi o prevedere inclusă într-un proiect mai vechi de normă, retras între timp, potrivit că­reia membrii Consiliului de Admi­nis­traţie, directorii, membrii Consi­liu­lui de Supraveghere, membrii Di­rectoratului sau conducătorii admi­nistratorului nu pot avea raporturi de muncă, comerciale sau alte raporturi similare cu persoane afiliate ad­ministratorului sau cu alte entităţi din grupul din care fac parte. Atunci, Comisia îşi justifica iniţiativa afirmând că aceste situaţii pot ge­nera conflicte de interese, în defa­voarea participanţilor la fondurile de pensii.
Dacă va fi menţinută în forma fi­nală a normelor, această prevede­re va crea mari probleme în piaţă, în­trucât, potrivit registrului CSSPP, majoritatea Consiliilor de Adminis­traţie ale administratorilor de fonduri de pensii conţin membri cu func­ţii de conducere şi la alte enti-tăţi din acelaşi grup. Noile proiecte de norme prevăd că persoanele cu funcţii de răspundere aflate în stare de incompatibilitate au la dispoziţie patru luni pentru a renunţa la una dintre funcţiile deţinute, în caz contrar pierzându-şi automat mandatul şi fiind necesară înlo­cui­rea lor.

La vånătoare de necunoscuţi?
Juriştii spun că aceste interdicţii vizate de CSSPP nu pot fi introduse prin norme ale Comisiei, care ţin de legislaţia secundară, ci doar prin lege. În plus, în acest fel sunt puse în pericol anumite drepturi prevăzute de Constituţie, cum ar fi dreptul la muncă, dreptul la alegerea unei profesii şi dreptul la asociere. De asemenea, obligaţia de a „recruta” membri pentru Consiliile de Administraţie ale companiilor de pensii în afara gru­purilor financiare din care acestea fac parte ar crea probleme de or­ga­nizare administratorilor de fonduri, întrucât în acest fel ar fi îm­pie­dicaţi să aleagă oameni de încredere, familiarizaţi cu cultura organiza­ţio­n­ală şi de business a grupurilor şi cu experienţă în cadrul acestora.
În plus, legislaţia românească a pensiilor private conţine deja pre­ve­deri precise destinate evitării con­flic­telor de interese şi protecţiei participanţilor la fonduri. Astfel, admi­nis­tratorii nu pot investi activele fondurilor în instrumente financiare emise de societatea-mamă a admi­nistratorului, grupul din care admi­nistratorul face parte, precum şi de către orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct ori indirect în poziţie de control faţă de societate.
De asemenea, legislaţia prevede că administratorii trebuie să-şi ia toa­­te măsurile astfel încât să se asi­gu­re că situaţiile de conflict de inte­re­se între societate, inclusiv condu­că­tori, salariaţi, societatea-mamă, gru­pul din care administratorul face parte sau orice persoană afiliată ori aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de societate, şi fondul de pensii sunt identificate şi gestionate astfel încât interesele participanţilor să nu fie afectate.

Interviuri În limba romånă
Legislaţia din domeniul asigu­ră­rilor prevede deja că cel puţin unul dintre membrii conducerii executi­ve ai unui asigurator trebuie să cu­noască limba română, prevederea fiind inclusă în normele privind au­torizarea asiguratorilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui CSA nr. 16/2009. Însă de la 1 iulie 2010 au intrat în vigoare o serie de modi­fi­cări ale acestor norme, potri­vit că­ro­ra toţi directorii responsabili cu acti­vi­tăţile de asigurări generale, respectiv de viaţă, toţi conducătorii de di­rec­ţii din societăţile de asigurare, pre­cum şi toţi actuarii vor trebui să susţină interviuri profesionale în lim­ba română, pentru a fi apro­baţi de către Comisie.
„Persoanele propuse pentru a­pro­bare în funcţiile de conducere men­ţio­nate (...) susţin un interviu profesional, în limba română, în prezenţa unei comisii de evaluare din cadrul CSA. (...) Comisia de evaluare poate propune Consiliului CSA respinge­rea solicitării asiguratorului de aprobare a unei persoane propuse pentru funcţiile de conducere menţio­na­te, urmând ca asiguratorul să no­mi­nalizeze o altă persoană”, se stipu­lează în noua variantă a normelor.
Interviurile respective se vor axa pe activitatea pe care persoanele propuse în funcţii de conducere urmea­ză să o desfăşoare, pe experienţa lor în specialitatea pe care urmează să o conducă şi vor testa, de asemenea, cu­noaşterea de către acestea a legis­la­ţiei din domeniul asigurărilor şi re­asigurărilor. De la 1 octombrie 2010, CSA va derula un proces de eva­luare a tuturor acestor persoa­ne, po­trivit noilor exigenţe legiferate în norme.

Cetăţeni străini, preşedinţi de CA ai companiilor de pensii private
- Aegon: Peter Zoltan Mahig
- Aviva: Janos Bartok
- BCR: Martin Skopek
- BRD: Philippe Peret
- Eureko: Timo Laurens Van Voorden
- Generali: Marie Kovarova
- OTP: Charles Marie Philippe de Tinguy de la Girouliere

Exemple de cumul de funcţii intragrup la pilonul II
- Cornelia Coman, preşedinte CA ING Fond de Pensii, este şi director general al ING Asigurări de Viaţă
- Marie Kovarova, preşedinte CA Generali Fond de Pensii, este şi director gene-ral şi preşedinte al Directoratului Generali Asigurări
- Martin Skopek, preşedinte CA BCR Pensii, este şi vicepreşedinte BCR, responsabil cu activitatea de retail
- Janos Bartok, preşedinte CA Aviva Fond de Pensii, este şi director general interimar al Aviva Asigurări de Viaţă şi director general al Aviva Ungaria
- Ciprian Lădunca, membru CA Alico Fond de Pensii, este şi director financiar al Alico Asigurări România
- Frans Van der Ent, membru CA Eureko Fond de Pensii, este şi director gene-ral al Eureko Asigurări România
- Damien Marechal, membru CA BRD Fond de Pensii, este şi director general al BRD Asigurări de Viaţă
- Laszlo Diosi, membru CA OTP Fond de Pensii, este şi director general al OTP Bank.