Una dintre marile probleme ale Bursei de Valori Bucureşti este lipsa emitenţilor interesanţi, investitorii având la dispoziţie cam aceleaşi companii de câţiva ani. Mai mult chiar, din 2007, managerii companiilor care aveau planuri de listare au amânat proiectele de teamă că nu vor reuşi să atragă de la bursă sumele aşteptate. Cu toate acestea, pe marile burse europene au fost derulate în primele şase luni oferte publice iniţiale de miliarde de euro, în timp ce la BVB am asistat numai la transferuri de pe segmentul Rasdaq sau la listări de oferte publice iniţiale.
Investitorii străini descriu pia­ţa românească de capital drept una fără adâncime, cu lichiditate scăzută şi cu puţini e­mi­tenţi atractivi. O soluţie identificată de reprezentanţii pieţei autohtone de capital este creşterea numărului de oferte publice iniţiale (IPO-uri), care să ofere posibilitatea atât mana­gerilor de companii să obţină fi­nan­ţarea necesară, cât şi investitorilor să aibă mai multă „marfă” de tranzac­ţionat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Deşi această soluţie a fost îm­brăţişată de toate instituţiile pieţei de capital, iar managerii ar fi fost în­cântaţi să obţină finanţare mai ief­tină, listările la BVB au fost blocate de criza financiară.

Managerii aşteaptă
În 2007-2008 au fost derulate nu­mai cinci IPO-uri, iar în ultimii doi ani cota BVB s-a îmbogăţit cu numai 6 companii, cinci din acestea prin transfer de pe segmentul Rasdaq, iar una prin listare fără ofertă iniţială. BVB se poate lăuda cu oferta publică derulată de Transgaz la sfârşitul anu­lui 2007, cea mai mare din istoria Bursei autohtone, prin care emitentul a reuşit să atragă 53 de mili­oane de euro. Tot la sfârşitul anului 2007 a început şi oferta publică a companiei Casa de Bucovina Club de Munte, pentru ca în 2008 investi­to­rii să mai aibă încă trei IPO-uri: Con­tor Group, Teraplast şi fondul STK Emergent.
În schimb, emitenţii care au apă­rut la cota BVB în ultimii doi ani au venit prin transfer de pe piaţa Ras­daq: COMCM Constanţa, Prefab Bu­cureşti, Boromir Prod (Spicul) Bu­zău, Cemacon Zalău, Dafora Mediaş, Condmag Braşov, Farmaceutica Remedia Deva. Atragerea în prim-planul bursier a unor emitenţi atractivi de pe segmentul Rasdaq este un lucru pozitiv, numai că investitorii aveau nevoie de companii noi, care să apară pentru prima dată pe piaţa de capital. Anul acesta a apărut un singur emitent nou, prin listarea acţiunilor Bursei de Valori Bucureşti pe propria platformă, numai că aceas­ta nu s-a realizat prin IPO. Săp­tămâna trecută a debutat prima ofer­tă publică iniţială din acest an la BVB - prin punerea în vânzare a uni­tăţilor fondului iFond Financial România.

Asigurările asiatice se finanţează prin bursă
Chiar dacă la BVB criza a speriat managerii şi acţionarii care doreau să-şi listeze companiile pe piaţa de capital, nu acelaşi lucru se poate constata pe plan european. Chiar şi în 2010, când la BVB ofertele publice în vederea listării se lasă aşteptate, la marile burse companiile au atras mi­liarde de euro. Printre cele mai atractive companii care au lansat în acest an IPO-uri se evidenţiază cele din sectorul financiar. Printre cele mai valoroase IPO-uri derulate în trimestrul II se numără cel al casei de brokeraj Huatai Securities Co Ltd din China, care s-a listat pe Bursa din Shanghai în urma unei oferte de 2,29 miliarde de dolari. Chiar dacă suma plănuită iniţial era de 2,5 mi­liarde de dolari, oferta s-a dovedit un succes, iar fondurile vor fi folosite pentru a stimula afacerile din domeniul administrării activelor şi in­ves­ti­ţiilor pentru conturile proprii. 
O altă ofertă - derulată tot pe teri­toriul asiatic - a fost cea a Samsung Life Insurance Co Ltd - cel mai mare asigurator din Coreea de Sud şi al treilea care s-a listat după Tong Yang Life Insurance Co şi Korea Life In­surance, prin care au fost atrase fonduri de 4,4 miliarde de dolari. Cel mai mare IPO al anului după va­loarea atrasă a fost cel derulat de Dai-chi Life Insurance Co Ltd prin listarea la Bursa din Tokyo - cea mai mare sumă atrasă dintr-un IPO în Japonia după oferta NTT DoCoMo Inc din 1998.

Să învăţăm de la cei mari
O ofertă importantă tot din do­meniul financiar a venit din partea PZU - asiguratorul polonez care a atras 2,7 miliarde de dolari - cel mai mare IPO din Europa în acest an. Fiind vorba de privatizarea companiei prin intermediul pieţei de capital, atractivitatea ei a fost foarte ridicată. Oferta de acţiuni pentru tranşa investitorilor instituţionali a fost suprasubscrisă de nouă ori, iar numărul de conturi deschise pe Bur­sa din Varşovia a urcat cu 140.000 în luna aprilie, când a avut loc IPO-ul. De altfel, Bursa din Varşovia a atras, prin listările pe piaţa reglementată şi cea alternativă, suma de 3,15 mili­arde de euro. Cea mai mare parte din această valoare, peste 3 miliarde de euro, a fost atrasă de privatizarea prin bursă a companiilor PZU şi Tau­ron. Pe ambele segmente ale bur­sei din Varşovia s-au listat 25 de companii în cel de-al doilea trimes­tru al anului.

Cele mai atractive pieţe
Este adevărat că Bursa din Var­şovia a ocupat locul secund în topul pieţelor bursiere europene în func­ţie de valoarea IPO-urilor derulate în perioada aprilie-iunie, dar pe plan european mai sunt şi alte pieţe de ca­pital care au reuşit să atragă emi­tenţi atractivi: Deutsche Boerse, NYSE Euronext, SIX Swiss Exchange, Bursa din Oslo, cea din Luxemburg, Bursa spaniolă BME, Nasdaq OMX sau Bursa din Londra. Companiile care s-au listat în trimestrul II la Deutsche Boerse au atras 5 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an, bursa germană a atras 1,63 miliarde de euro în urma IPO-urilor derulate de Kabel Deutscheland Hol­ding şi Brenntag.
Ofertele derulate în trimestrul II pe platforma NYSE Euronext au avut o valoare de 56 de milioane de euro, fiind listate în această peri­oa­dă 10 companii. Pe bursa elveţiană SIX Swiss Exchange s-au listat doar două companii în intervalul aprilie-iunie, iar suma atrasă de acestea a fost de 115 milioane de euro. În in­tervalul ianuarie-martie nicio companie nu a lansat o ofertă publică iniţială pe bur­­sa elveţiană. Rămâ­nând în a­ce­eaşi zonă geografică, operatorul bur­sier din Luxemburg se poate lăuda cu 10 IPO-uri în pe­ri­oada aprilie-iu­nie 2010 - derulate pe segmentul al­ter­na-tiv -, valoarea a­trasă ajungând la 183 de milioane de euro.
Bursa din Oslo a atras, prin lis­ta­rea a cinci companii pe piaţa reglementată şi cea alternativă, o valoare de 331 de milioane de euro în cel de-al doilea trimestru. Prin platforma europeană a Nasdaq OMX s-au de­ru­lat cinci IPO-uri, cu o valoare to­tală de 641 de milioane de euro, com­pa­rativ cu valoarea de 99 de mi­li­oane de euro strânsă în primul tri­mestru de şase IPO-uri. Bursa spa­niolă BME a reuşit să atragă 1,33 mi­li­arde de euro în al doilea tri­mestru, prin cele trei IPO-uri derulate, cea mai mare parte a sumei fiind atrasă de Ama­deus IT Holding (1,31 mili­arde).
Cea mai mare valoare a ofertelor publice derulate în trimestrul II a revenit bursei din Londra, unde s-au listat 27 de companii, atât pe piaţa re­glementată, cât şi pe siste­mul al­ter­nativ AIM. Printre IPO-uri s-au nu­mărat şi cel al Essar Energy din India (1,94 miliarde de dolari) şi cel al Fidelity China Special Situations.