Băncile acordă sectorului privat (populaţiei şi companiilor) împrumuturi noi ce însumează în medie trei miliarde de lei lunar, ritmul de creştere ajungând pe teritoriu pozitiv în acest an, în comparaţie cu 2009. Volumul de noi finanţări rămâne cu mult peste cel din 2006, când se situa la doar două miliarde de lei, dar a scăzut la jumătate faţă de anii 2007 şi 2008, perioada „boom-ului” creditării şi supraîncălzirii economiei, când românii accesau lunar peste patru miliarde de lei. Însă atât reprezentanţii BNR, cât şi bancherii admit că atunci a fost vorba de o creştere exagerată a creditelor şi nu se poate compara cu cea din prezent, aflată mai aproape de realitate.
Atât oamenii de afaceri, cât şi analiştii dau vina pe bănci pentru că acordă prea puţine finanţări pentru a susţine ieşirea ţării din recesiu­ne, în timp ce acestea se apără spu­nând că volumul de împrumuturi reflectă, de fapt, cererea scăzută din partea clienţilor. Pe de altă parte, da­tele BNR arată că firmele şi popu­laţia împrumută lunar cu peste un mi­liard de lei mai mult decât în 2006, anul care a precedat euforia creditării din 2007 şi 2008, conside­raţi acum de autorităţi ca fiind anii exceselor, atât în privinţa împrumu­tu­rilor, cât şi a creşterii economice. Vo­lumul de noi credite s-a redus acum la jumătate şi este, în opinia ban­cherilor, mult mai apropiat de rea­lităţile economice.

Ponderea creditelor în PIB creşte
Atât valoarea împrumuturilor noi, cât şi soldul total al finanţărilor din sectorul bancar au revenit pe te­ritoriu pozitiv în ultimele luni, în timp ce economia continuă să scadă şi ar putea să-şi reia creşterea abia la finalul anului viitor, după ultimele prognoze. Ceea ce înseamnă că ponderea finanţărilor în economie continuă să crească, ajungând la peste 40% din PIB în primul trimestru al acestui an, faţă de numai 27% la sfâr­şi­tul lui 2006. „Dacă am lua în calcul acest raport, ar fi normal ca şi pon­de­rea creditelor bancare în PIB să sca­dă, odată cu diminuarea acestuia, însă băncile au încredere că economia îşi va reveni şi sunt determinate să contribuie la acest reviriment”, spu­ne preşedintele Bancpost, Mihai Bogza. Băncile admit însă că, pe de altă parte, au devenit mult mai re­strictive în privinţa acordării de noi credite, întrucât riscurile au crescut substanţial şi se vor menţine ridicate încă o bună perioadă. În acelaşi timp, profiturile acestora sunt ame­nin­ţate de numărul tot mai mare de restanţe şi de noile reglementări ale autorităţilor de supraveghere, care le cer capital suplimentar.

Dobånzile la lei, în creştere
Un alt impediment în stimularea creditării îl reprezintă dobânzile încă destul de ridicate la împrumu­tu­rile în lei. Datele BNR arată că rata medie aferentă creditelor în monedă naţională se situează în jurul a 14% pe an, în timp ce la cele în euro este de peste două ori mai mică, dacă nu se ia în considerare riscul valutar. Însă, chiar şi în condiţiile devalori­zării leului cu 15-20%, finanţările în mo­neda europeană rămân mult mai accesibile, mai ales în privinţa valo­rii creditului. În plus, datele băncii centrale au demonstrat că s-au do­ve­dit şi mai sigure, rata restanţelor fiind inferioară celei înregistrate de creditele în lei. Pe parcursul ultime­lor două luni băncile au fost nevoite să scumpească din nou finanţările în lei, după o perioadă în care ratele au scăzut considerabil, ca urmare a diminuării dobânzii de referinţă a BNR. Măsurile de austeritate pe care Guvernul este presat să le adopte şi aşteptările inflaţioniste determină băncile să ceară rate mai mari atât pentru a se împrumuta între ele, cât şi pentru finanţările acordate statului, populaţiei şi firmelor. Indicii ra­te­­lor de referinţă de pe piaţa inter­ban­­cară, ROBOR la 3 şi 6 luni, în func­ţie de care se modifică dobân­zile la credite, au urcat de la 6,5% în iunie la 7,5% în iulie, dar rămân cu două puncte mai mici decât anul trecut. Cu toate acestea, analiştii, dar şi reprezentanţii BNR speră ca pro­cesul de convergenţă a dobânzii la lei cu cea pentru euro să continue, du­pă depăşirea perioadei de infla­ma­re a inflaţiei şi reducerea defici­tului bugetar.