Marile grupuri bancare europene prezente în România au reuşit să negocieze cu FMI şi autorităţile comunitare o reducere a expunerilor în ţara noastră cu maximum 5%, dar acest lucru nu înseamnă o diminuare automată a nivelului sumelor împrumutate sectorului privat şi statului, spun acestea. Cu condiţia ca Guvernul să demareze mult aşteptatele proiecte de investiţii care să ajute la relansarea economiei.
„Încă de la începerea programului cu FMI, Erste Group, ac­ţio­narul majoritar al BCR, a în­de­plinit şi chiar a depăşit nive­lu­rile de expunere asumate în cadrul Iniţia­tivei de la Viena. Din perspectiva noastră, chiar mai important decât nivelul expunerii este cum anume folosim aceşti bani. Ne do­rim să putem investi în proiecte care să stimuleze creşterea economică (de exemplu, investiţii în infrastructură), astfel încât expunerea Erste în România să aibă o utilizare constructivă şi tangibilă. În această privinţă, este crucial ca Guvernul să lanseze proiecte relevante şi viabile”, spune banca.
Reprezentanţii FMI au confirmat că instituţiile de credit străine sunt interesate mai degrabă să se extindă pe piaţa românească. „Un număr de bănci vor creşte expunerea pe Româ­nia, astfel încât, prin reducerea an­gajamentelor de la 100 la 95% din nivelul atins la finele lunii martie 2009, nu ne aşteptăm neapărat ca băncile să-şi modifice expunerea. Le oferim o întoarcere la normalitate, ca­re le permite flexibilitate şi aloca­rea resurselor de care dispun”, a spus şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, după o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. La rân­dul său, acesta a declarat că nu este nici în interesul băncii centrale să menţină captive resursele institu­ţii­lor de credit. „Băncile stau cu banii în rezerva minimă a BNR şi nici noi nu mai suntem acum mulţumiţi că le dăm mai mult decât putem să fructificăm pe plan internaţional”, a spus guvernatorul, în cadrul unui seminar organizat de SFin.

Fonduri în creştere în acest an
Din datele băncii centrale rezul­tă însă că băncile au profitat deja de strategia de flexibilizare a expune­ri­lor: din martie 2009, fondurile au scă­zut cu 6%, echivalentul a 1,3 mi­liar­de de euro, ajungând în martie 2010 la 21,6 miliarde de euro. În pri­mele trei luni ale acestui an însă, ex­punerea s-a majorat cu 160 de mi­lioane de euro. Acceptarea reducerii surselor externe de care dispun băncile româneşti ar putea avea şi alte efecte: atragerea mai multor eco­nomii de pe piaţa inter­nă. Pe de altă parte, este posibil ca unele instituţii de credit să fie nevoite să-şi majoreze în continuare capitalurile, în urma testelor de stres realizate la nivel european. Acestea au relevat că cele mai importante grupuri pre­zente în ţară pot suporta, chiar şi în cel mai pesimist scenariu, şocurile adâncirii recesiunii şi ale expune­rilor pe titlu­rile suverane. Rata de adecvare a ca­pitalului în această si­tuaţie a fost în­tre 8 şi 10% la cele mai importante instituţii, faţă de baremul de 6%. Dar altele mai mici, precum Piraeus Bank, s-au aflat la limita de jos. Sin­gura bancă pre­zentă şi în Ro­mânia care nu a trecut testul a fost ATEbank, controlată de statul grec, a cărei filială locală s-a evi­den­ţiat anul trecut printr-o cre­ditare a­gresivă, motiv pentru care a fost chiar pre­miată de unele reviste economice.