În august, lună în care ar trebui să plătească beneficiarilor veniturile pentru luna iulie, potrivit OUG 58/2010, plătitorii de venituri sunt obligaţi să reţină la sursă contribuţiile sociale (pensii, şomaj şi sănătate). Pentru că, potrivit alineatului 4 al titlului III al OUG 58, „obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor prevăzute la alineatul precedent revine plătitorului de venit, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Care este baza la care sunt aplicate contribuţiile?, se întreabă aceştia. Este ea o bază anuală sau lunară? Pentru lămuriri sunt necesare norme de aplicare. Citind însă proiectul de norme postate pe site-ul MFP, plătitorii de venituri rămân cu gura căscată. Potrivit acestora, declararea, calculul, reţinerea şi plata contribuţiilor revin beneficiarului, şi nu plătitorului. Articolul 7 al Anexei 2 la proiectul de HG precizează că „persoanele prevăzute la art. 5 alin. 1 (persoanele fizice care realizează venituri de natură profesională - n.r.) au obligaţia de a depune câte o declaraţie privind asigurarea în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, respectiv de a încheia contracte de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate” până la data de 25 a lunii, pentru luna anterioară în care s-au realizat venituri de natură profesională, la casa teritorială de pensii şi la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană. Tot beneficiarul, şi nu plătitorul, are obligaţia de a actualiza declaraţiile de asigurare în termen de 5 zile lucrătoare de la data modificării cuantumului veniturilor de natură profesională, prin depunerea unei noi declaraţii. Totodată, se precizează în proiectul de HG, „termenele de declarare constituie şi termene de plată a contribuţiilor individuale”.

Drept urmare, Guvernul se află într-o situaţie ingrată: dacă adoptă acest proiect de HG, încalcă încă o dată legea, modificând OUG printr-o HG. Nu poţi modifica o lege sau o ordonanţă de urgenţă printr-o hotărâre de guvern. Cu alte cuvinte nu poţi spune prin norme că obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor aparţine beneficiarului de venituri, după ce ai legiferat prin OUG că ea aparţine plătitorului! În plus, ce va face plătitorul dacă Guvernul adoptă proiectul de HG: declară, calculează şi reţine contribuţiile, cum spune OUG, sau îl lasă pe beneficiar să facă acest lucru, cum prevede proiectul de HG?

 

Dacă nu adoptă proiectul de HG în această formă oficială (din moment ce este postată pe site-ul MFP), mai are Executivul timp să elaboreze un proiect de nou act normativ? Probabil că nu. Şi în acest caz, ce fac plătitorii de venit, la ce bază de calcul se raportează când declară, calculează şi reţin contribuţiile? Anuală sau lunară? Potrivit proiectului de HG, există două categorii de venituri de natură profesională: unele obţinute repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial -, altele numai ocazional. În primul caz, baza de calcul se plafonează la „echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, în situaţia în care cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare decât echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie”. În situaţia persoanelor care nu realizează repetitiv venituri de natură profesională, baza de calcul a contribuţiilor individuale o constituie fie cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate anual, din toate sursele de venit, în situaţia în care acest cuantum nu depăşeşte echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, fie echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, în situaţia în care cuantumul total brut al veniturilor de natură profesională realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare decat echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie. Cu alte cuvinte, există, în cazul obţinerii de venituri profesionale repetitiv, un plafon lunar, iar în cazul în care acestea sunt obţinute ocazional - unul anual. Iar pentru ultimele venituri, cele care nu sunt obţinute repetitiv, proiectul de HG prevede că respectivele „contribuţii individuale se datorează până la data la care cuantumul veniturilor de natură profesională realizate în cursul anului calendaristic atinge plafonul de 5 salarii medii brute pe economie”. Persoanele care realizează venituri profesionale ocazional şi sunt şi salariate nu vor plăti contribuţii pentru veniturile profesionale.

 

 

O altă prevedere importantă a proiectului de norme este cea referitoare la activităţile independente, care nu pot fi reconsiderate de organul fiscal drept activităţi dependente. Potrivit proiectului, „activităţile desfăşurate în mod independent în condiţiile legii care generează venituri din profesii libere precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente”. Sunt considerate venituri din profesii libere şi veniturile din activităţi desfăşurate în mod independent în condiţiile legii ca profesii reglementate, inclusiv în cazul în care activitatea este desfăşurată pe bază de contract, pentru societăţi comerciale sau alte entităţi reglementate potrivit legii să desfăşoare activităţi care generează venituri din profesii libere. Venituri din activităţi independente sunt, potrivit proiectului de HG, şi veniturile din drepturi de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

 

Toate aceste ilegalităţi, bâlbe, hibe, neclarităţi au însă o rezolvare. Şi anume ultimul articol al Anexei la proiectul de HG, care lămureşte întreaga nebuloasă din jurul normelor. Acesta prevede că, „în măsura în care aplicarea prevederilor art. III din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale va impune precizări suplimentare cu privire la contribuţia individuală de asigurări sociale, respectiv contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale”. Cu alte cuvinte, OUG 58 poate fi modificată nu numai prin HG, ci şi printr-un ordin de ministru, ca să nu mai fie nevoit premierul Boc să semneze ca primarul.

UPDATE: Pensionarii au scăpat de CAS pe venituri din activităţi independente

 

În varianta iniţială a proiectului normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, persoanele ieşite la pensie care îşi completează veniturile din diverse activităţi independente, pe bază de PFA sau drepturi de autor, ar fi urmat să fie obligate la plata de contribuţii individuale la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări de şomaj pe veniturile obţinute din aceste surse.

Proiectul de hotărâre de Guvern privind modificarea normelor de aplicare a recentelor modificări la Codul Fiscal fusese deja modificat, vineri, 30 iulie 2010, la nici două zile de la punerea sa în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

 

Se modifică din mers

„Proiectul se află în procedură de dezbatere publică, ceea ce înseamnă că textul poate fi modificat. (...) Menţionăm că proiectul de hotărâre a fost modificat astfel încât pensionarii nu fac obiectul OUG nr. 58/2010. Redăm în continuare textul articolului modificat: <Persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi persoanelor care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii nu le sunt aplicabile prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010>”, au declarat, vinerea trecută, la solicitarea SFin, reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).

Art. III din OUG menţionată stipulează că pe orice venituri de natură profesională, inclusiv cele din activităţi independente, se datorează contribuţii de individuale de asigurări sociale pentru pensii (10,5%), şomaj (0,5%) şi sănătate (5,5%). Varianta iniţială a proiectului normelor de aplicare a modificărilor la Cod, publicată pe site-ul MFP în miercuri seară, 28 iulie, prevedea că doar persoanele asigurate în sisteme de pensii neintegrate celui public sunt exceptate de la aceste obligaţii de plată, nu şi pensionarii.  

 

S-ar fi încălcat două legi

„Aşa cum sunt formulate aceste norme metodologice (varianta lor iniţială - n.r.), contribuţia pentru asigurări de şomaj şi contribuţia pentru pensii se datorează şi de către pensionarii care realizează venituri din activităţi independente. Acest lucru este absolut aberant. Dacă în cazul contribuţiei pentru pensii, să zicem că persoana fizică poate beneficia de o recalculare a pensiei şi într-un final va avea un oarecare beneficiu ca urmare a acestor plăţi, în cazul contribuţiei pentru şomaj această persoană nu-şi va pune niciodată problema că va putea beneficia de o contraprestaţie din partea statului pentru sumele plătite”, a declarat, pentru SFin, directorul general al firmei de consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare Contexpert, Sorin Istrate.

De altfel, Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare, prevede că pensionarii care realizează venituri din activităţi independente nu sunt obligaţi să se asigure în sistemul public de pensii. Iar Legea 76/2002 privind asigurările de şomaj spune că pot avea calitatea de asiguraţi în sistemul asigurărilor de şomaj cetăţenii români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari.