Din tot sufletul mi-aş dori ca săptămâna aceasta să ne putem concentra, ca naţiune, pe ceea ce ne doare mai tare: pe sărăcirea dureroasă a populaţiei, pe situaţia din ce în ce mai sufocantă a firmelor, pe instabilitatea şi fragilitatea economiei, care nu mai pot fi fardate de politicieni în campanie. Şi asta pentru că în perioada aceasta am fost asaltaţi de ştiri violente emoţional, tragice, altele oarecum comice, iar unele care se doresc a fi pagini de istorie - şi poate că vor deveni.
Săraca Mădălina Manole, dacă ar fi ştiut câtă mizerie a scos, fără să vrea, la suprafaţă, probabil că s-ar fi gândit de două ori înainte să facă gestul final. Pe urmă, telespectatorii se uită cu gura căscată la procesul de deshumare a Ceauşeştilor! Iarăşi o problemă de familie care se doreşte a fi una de istorie. Constat cu amărăciune că unii români îşi astâmpără foamea propriu-zisă cu ştiri morbide, pare că le savurează ca pe nişte telenovele sud-americane. Iar partea mai veselă la care mă refeream e cea legată de trâmbiţata candidatură a lui Dan Diaconescu la preşedinţie. O să râdeţi! Dar sunt oameni serioşi de pe la institutele de sondare a opiniei publice care bagă mâna în foc că D.D. are deja 4,5%, iar Corneliu Vadim Tudor 7%. Sărăcirea populaţiei, umilinţa, neîncrederea, frica, pur şi simplu, faţă de ziua de mâine îi împing pe mulţi români să creadă în soluţii miraculoase, în personaje providenţiale, ieşite din popor spre a salva poporul. O, sfântă naivitate!
În tot acest timp, preşedintele are şi el o treabă: să se certe cu reprezentanţii Comisiei Europene în legătură cu raportul pe justiţie. Traian Băsescu susţine că documentul Comisiei este „debalansat“ în privinţa aprecierilor politice, motiv pentru care şeful statului îi critică dur pe autori şi promite un contra-raport. Ce l-a scos din sărite pe Băsescu a fost menţiunea conform căreia România nu şi-a respectat angajamentele faţă de Uniunea Europeană. „Criticile la adresa ANI au centrat întreaga evaluare a Comisiei pe acest aspect, afectându-i vizibil justeţea şi echilibrul. De la incidentul ANI, să arunci o tentă profund negativă mi se pare o exagerare şi nu suntem pregătiţi s-o acceptăm. Progresele şi nerealizările trebuie privite aşa cum sunt, fără să avem tentaţia ca, pentru un incident, să avem formulări de genul «România încalcă angajamentele pentru aderare». O astfel de formulare e inadmisibilă”, a spus încruntat preşedintele. Uită domnul preşedinte că există o majoritate în Parlament, avem un guvern - ambele după chipul şi asemănarea sa -, prin urmare nu are pe cine să fie supărat în legătură cu restrângerea atribuţiilor ANI, decât pe el. În Guvern şi în Parlament sunt oameni agreaţi de el, şi nu de Antonescu sau Ponta.
Dar să trecem la lucruri mai serioase. Şi Mugur Isărescu pare să ignore deshumarea Ceauşeştilor - adevărul e că, dacă nu s-a găsit acolo vreo mină de aur, cu acel prilej, de ce l-ar interesa? - şi face referiri caustice la adresa clasei politice. Binemeritate, fireşte! Într-un discurs mai dur decât obişnuise publicul, Isărescu a criticat deschis politicienii că au întârziat prea mult cu tăierea cheltuielilor statului după începutul căderii economice din toamna lui 2008 şi în continuare preferă să încerce să facă ajustări prin creşterea veniturilor, adică prin impozite mai mari.
„Nimeni nu doreşte să taie cheltuieli publice, iar situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvă problema - cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmele şi nu sunt pe lângă subiect. Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea, birocraţia e enormă”, a spus tăios Mugur Isărescu la seminarul organizat de „Săptămâna Financiară” şi „Financiarul”.
Şi credeţi că l-a auzit cineva de la Palatul Victoria? De la Cotroceni? Premierul pare a fi autist: nu vede, nu aude, nu simte. Doamna Udrea organizează licitaţii de lux într-o veselie, în vremuri de criză, domnul Negoiţă de la sectorul 3 aşijderea, Ioan Nicolae ia în continuare gaz ieftin, pe spatele populaţiei, iar domnul Videanu nici măcar un cartonaş galben nu a primit... prin urmare, strigăte în pustiu din partea Băncii Naţionale.
Faptul că politicienii de la putere şi-au trădat poporul, după ce l-au minţit în campanie, e lucru dovedit. Şi doare! Iar „trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, făţărnicia”, cum bine zicea scriitorul şi biograful Stefan Zweig. Ni se potriveşte de minune!
