Fiscalizarea este extrem de concentrată pe muncă, a declarat săp­tămâna trecută guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la seminarul „Ro­mânia 2010: Constrângerile economico-financiare şi imperative­le sociale“, organizat de BNR în cola­borare cu revista „Săptămâna Financiară“ şi cotidianul „Financiarul“. El a constatat că am ajuns la numai trei milioane de contribuabili, de la opt milioane în urmă  cu două decenii, şi că „tentaţia este să impozitezi din nou munca“.
Firmele nu se plâng degeaba de nivelul exagerat al im­po­zi­tării, întrucât „fiscalitatea, parafiscalitatea, bi­rocraţia sunt enorme. La fel şi descurajarea muncii”, a precizat Isărescu.
La nivelul PIB-ului, impozitarea este de circa 30%, „şi se uită toţi ana­liştii străini (...) Doamne ce nivel scă­zut de impozitare aveţi în Ro­mâ­nia - 30%, stat minimal. Te duci la firmă şi găseşti 80% şi în felul acesta se ex­plică conflictul acesta. (...) Fir­mele se plâng că sunt supraimpozitate, dar statul n-are bani”, a precizat guver­na­torul BNR.
Asta face ca, din punct de ve­de­re constituţional, statul român să fie un stat social, dar veniturile bu­ge­tare sunt corespunzătoare unui stat minimal. „Această chestiune tre­buie să o rezolvăm. În definitiv, bănuim cu toţii unde sunt răspunsurile. Nu neapărat într-o evaziune fiscală în înţeles că ar fi ilicit”, a spus Isărescu.

Deficitul romånesc e structural, nu conjunctural
Finanţarea deficitelor structu­ra­le ale României întâmpină dificul­-tă­ţi din ce în ce mai evidente, a de­cla­­rat Mugur Isărescu. Un deficit structural este greu de corectat, „nu este conjunctural şi în conse­cin­ţă co­rec­ţia lui nu apare din creş­te­re e­cono­mi­că sau nu apare nu­mai din creş­tere economică. Tot atât de ade­vă­rat este că gravitatea de­ficitului structu­ral este mai mare când eco­nomia este în recesiune. Dar, atenţie, simpla creştere economică nu corec­tea­ză un deficit structural”, a avertizat guvernatorul BNR.
El a arătat că apar dificultăţi din ce în ce mai evidente legate de fi­nan­ţarea acestor deficite, dând ca exemplu creşterea dobânzilor. „Şi toate acestea pot să fie preludiul unui cerc vicios, care se manifestă prin neîn­cre­derea şi reţinerea pieţelor de a fi­nanţa sau de a finanţa la anumite costuri, şi în ultimă instanţă bineîn­ţeles poate să apară şi evitarea finan­ţării“, a mai spus Isărescu.

„Banii nu vin din cer, nici din tiparniţă!”
Guvernatorul BNR a declarat că societatea românească trebuie să în­ţeleagă că „realitatea este cinică“, că banii nu pică din cer şi că este ne­voie de muncă şi de un efort major „al întregii colectivităţi umane“ pentru a se ajunge la bogăţie. „Adevărul financiar poate fi cinic, nemilos, dar apare şi tendinţa cealaltă, de a se vorbi ca imperativă despre nevoile sociale şi să nu se vorbească despre aspectul financiar. E foarte periculos acest aspect. Banii nu pică din cer. Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă, aşa cum cred unii“, a subliniat guvernatorul BNR. El a precizat că în momentul în care anumite persoane, inclusiv membri ai BNR, „îndrăznesc“ să aibă reflecţii despre resursele financiare, sunt con­siderate cinice. „Realitatea este ci­nică şi, într-un fel sau altul, socie­tatea românească trebuie s-o accepte. (...) Realitatea nu mai poate fi ignorată. Ea poate fi ignorată până când se va răzbuna“, a adăugat Isărescu. Guvernatorul a atras atenţia că nu doar o lege poate conduce la corec­ţi­ile care trebuie realizate în econo­mie, fiind nevoie de muncă şi un efort al întregii colectivităţi.
„Necazul este că lumea de când este are bogaţi, are săraci, bogăţia nu se face prin decrete, de 200 de ani citim cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi probabil că nici acum n-o înţelegem cum trebuie. Bo­găţia se creează prin - să nu zic prin muncă, că atunci aş părea a fi adeptul unei teorii -, printr-un efort major al colectivităţilor umane. De aceea unele ţări sunt bogate şi unele nu, şi acum se discută de ce apar de­ca­lajele între ţări. Dar, dacă legea asta bună se dovedeşte neacoperită fi­nanciar şi nu se doreşte a fi corectată juridic, cum se face corecţia, pen­tru că acţionează la fel de nemilos legitatea economiei de piaţă“, a spus Isărescu.

Nu trebuie descurajată munca
Mugur Isărescu a declarat că Ro­mânia va ieşi din recesiune doar prin aplicarea unor constrângeri bu­getare tari, arătând că absenţa acestora duce la relaxare şi o înclinaţie spre protecţia socială.
„Mi-aduc aminte că în anii ’90-’91 constrângerile bugetare tari erau un termen central în ceea ce priveşte programele de redresare economică (…), dar, dacă ai înclinaţia să te uiţi doar la  protecţie socială, aceea nu este o constrângere bugetară tare“, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că, în funcţie de politica bugetară adoptată, se pot stimula „munca, rigoa­rea, rigoarea în ceea priveşte nu nu­mai banul public, ci şi banul privat, eficienţa, productivitatea”.
La întrebarea „Cum se poate ieşi din recesiunea economică“, şeful băncii centrale a răspuns că prin a­doptarea unor constrângeri buge­ta­re tari. „Dacă avem constrângeri bu­ge­tare slabe, descurajăm în conti­nua­re munca, nu avem cum să ieşim, nu se iese aşa din recesiune, iar creşterea economică nu este un dat în jurul căruia se învârt toate celelalte, ci un rezultat“, a explicat Isărescu.

Lazea: Nu există prånz gratis
Introducerea unei cote progresive de impozitare este „exclusă din start“ într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să-i sprijine pe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale, consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. „Nu o să fac o recomandare pentru introducerea unei cote progresive pentru că în acest mediu este exclusă din start“, a spus economistul.
Potrivit acestuia, PIB a crescut cu 130% în 2008 faţă de 2004, dar, în ciu-da acestei expansiuni peste po­ten­ţial, salariile din sectorul public s-au majorat cu 150% şi numărul total de bugetari s-a mărit cu 14%. Ca rezultat, cheltuielile cu personalul de la nivelul bugetului consolidat au crescut cu 180%, rezultând un deficit su­plimentar nefinanţat de aproximativ 2% din PIB.
Şi, din nefericire, lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă, în condiţiile în care raportul dintre pensie şi sala­riul mediu brut a crescut de la 30,6% în 2005 la 37,9% în 2009, ca urmare a u­nor acte normative legiferate în pe­rioada respectivă, bugetul asigură­rilor sociale de stat a înregistrat, de facto, un deficit suplimentar, care a trebuit să fie finanţat de la bugetul de stat. Astfel, ca raport în PIB, cheltuielile cu pensiile au crescut de la 8,3% (în 2004, dar şi în 2000) la 11,8% în 2009, rezultând un deficit suplimentar nefinanţat de 3,5% din PIB. Iar pe lângă generozitatea excesivă (în raport cu posibilităţile) sistemul a fost abuzat şi de creşterea beneficiarilor de pensii de invaliditate, de la 657.000 în 2000 şi 785.000 în 2004 la 903.000 în 2009.
Întotdeauna cineva trebuie să plă­tească atunci când se fac excese fi­nanciare, rezumă economistul-şef al BNR, care susţine că, de regulă, oa­menii încearcă pe toate căile să facă pe altcineva să plătească pentru consumul lor peste posibilităţi.
El enumeră mai multe soluţii pen­tru susţinerea consumului în ex­ces, prevăzând că „dacă soluţia I (po­pu­lismul) este catastrofală pe termen mediu şi lung, dacă soluţia a II-a (împrumutul extern) depinde de bunăvoinţa creditorilor externi, iar soluţia a III-a (solidaritatea socială) apare inaplicabilă în România de astăzi, rămâne ca singură alternativă asumarea responsabilităţii indivi­duale”. Soluţia responsabilă este ca fiecare să-şi asume răspunderea pentru viitorul său şi „să suplimenteze prestaţiile (insuficiente) oferite de stat, cu investiţii în sistemele alternative, private de pensii şi sănătate”, afirmă Valentin Lazea.

Croitoru: Statul ar fi dat faliment fără banii de FMI
Economia României nu poate creş­te fără capital extern şi ar fi in­trat în faliment în lipsa împrumutului de la FMI, susţine Lucian Croito­ru, con­si­lier al guvernatorului BNR. „Din ne­fericire, România nu e în stare să producă destule economii în interior pentru a asigura o creştere în jurul po­tenţialului. Fără capita­lu­rile din ex­­terior, România ar creşte semnifi­cativ sub potenţial“, a spus Croitoru.
El a menţionat că soluţia ar fi rea­lizarea de reforme, dar în ultimii 20 de ani birocraţia s-a opus acestora, ceea ce a condus la recesiune sau în­ce­tinirea creşterii economice. De a­se­menea, consilierul guvernatorului BNR a arătat că, în decursul ul­ti­milor 20 de ani, România a încheiat mai multe acorduri care aveau rolul de a atrage credibilitatea necesară, în­­să acestea au fost întrerupte în nu­mele „comandamentelor sociale“ din mo­mentul în care reformele care trebuiau aplicate deveneau du­reroase.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:
"Nu bâzâie firmele, nu vorbesc aiurea, nu sunt pe lângă subiect, sunt exact în miezul problemelor şi nu trebuie să faceţi exerciţii prea multe: vorbiţi cu toate, din orice spectru, de pe stânga, de pe dreapta, de pe mijloc, firme care vor să se înfiinţeze, toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea, parafiscalitatea, birocraţia este enormă"