Fiscul a declanşat un amplu control la cluburile de fotbal pentru a recupera res­tan­ţele de zeci de milioane de eu­ro pe care acestea le au de plătit către bu­getul de stat. Spectacolul spor­tiv va avea de suferit din lipsa ba­nilor anul acesta şi, foarte posibil, şi pe viitor, pentru că afacerile pa­tronilor, cele mai multe în do­me­niul imobiliar, au fost profund afec­tate de criza economică. În plus, o interpretare dată de ANAF convenţiilor civile încheiate în perioada 2005-2010 arată că acestea sunt de natură salarială şi ar fi trebuit impozitate ca atare.

Potri­vit ANAF, convenţiile cu sportivii arată că aceştia nu derulează o activitate întâmplătoare, conjuncturală, care să poată fi considerată independentă, o condiţie pentru încheierea unui parteneriat de acest fel. Peste toate a venit şi Or­donanţa 58/2010, ale cărei norme de aplicare încă nu au apărut, ce asimilează aceste convenţii unor contracte de muncă. La fiecare euro cheltuit pentru salariile jucă­torilor plătiţi până acum pe convenţii civile, patronii din fotbal trebuie să verse statului încă 83 de cenţi. Responsabilii fotbalului spun acum că nu se ştie dacă acestui tăvălug fiscal îi vor rezista 4-5 cluburi.

Patronii cluburilor de fotbal care au făcut averi imense din imobiliare au ajuns la fundul sacului, iar cluburile sunt executate silit de Fisc. Finanţele au pus sechestru pe jucători şi pe conturile unor cluburi. Pentru că au plătit fotbaliştii pe convenţii civile, cluburile trebuie să achite statului aproape jumătate din bugetele de salarii plătite în ultimii cinci ani. O echipă s-a retras deja din campionat, alte două ar putea-o face în viitorul apropiat, iar responsabilii din acest domeniu spun că în 2010 vor fi cele mai mari probleme financiare din istoria fotbalului românesc .

De partea Fiscului este însă Blocul Naţional Sindical, care a arătat că „90% din clu­burile sportive din Ro­mânia profită de legislaţia prea permisivă şi prea generală şi încheie convenţii civile cu sportivii în locul contractelor individuale de muncă. Cei care au de pierdut cel mai mult de pe urma acestei situaţii sunt spor­tivii, însă şi bugetul asigurărilor so­ciale este prejudiciat în mod direct”.

Victime în „eşalonul 2”
Slăbiciunile din fotbalul româ-nesc au început să apară încă de la sfârşitul anului trecut. Dacă marile cluburi din prima ligă au început să anunţe că au unele probleme financiare, la echipele mai mici criza şi a­pe­titul Fiscului au făcut victime. Ce­le susţinute de patroni puternici au mers şchiopătând mai departe - este cazul FC Braşov, patronat de Ioan Neculaie, care nu a putut plăti o peri­oadă salariile jucătorilor -, dar celelalte au fost obligate să se pună sub protecţia insolvenţei sau chiar să tragă obloanele.
Printre primele victime a fost Gloria Buzău. În decembrie anul trecut, Gloria Buzău SA, societatea pe ac­ţiuni care administra clubul de fotbal din liga a II-a, a intrat în faliment după ce Direcţia de Finanţe Publice a solicitat plata datoriei de 35 de miliarde de lei vechi pe care firma o avea la bugetul de stat. A urmat FC Bihor, care a ales insolvenţa, întrucât eforturile finanţatorilor - Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor - nu au reuşit să stin­gă decât în parte datoriile clubului. Politehnica Iaşi se judecă cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice după ce aceasta din urmă a constatat, în ur­ma unui control, că nu au fost a­chi­­tate taxele şi impozitele către stat pentru banii luaţi de fotbalişti. Ur­ma­rea? Decizie de impunere pentru 19.901.729 de lei şi blocarea contu­ri­lor clubului, chiar dacă repre­zen­tan­ţii grupării ieşene au arătat că veniturile fotbaliştilor nu se înca­drea­ză la categoria salarii, aceştia având în­cheiate convenţii civile cu clubul.
Clubul UTA Arad, unul dintre simbolurile fotbalului, se pregăteşte chiar zilele acestea să intre în insolvenţă. Datoria către bugetul de stat, în valoare de 3,4 milioane de euro, sta­bilită în urma recalculării impo­zi­telor din convenţiile civile în ultimii cinci ani, va fi atacată în instanţă de clubul arădean. Până când justiţia se va pronunţa, insolvenţa va îngheţa datoriile pe o perioadă mai îndelungată şi ar fi evitată astfel şi blocarea conturilor. Ultima victimă este FC Farul Constanţa, care a acumulat da­torii uriaşe, iar acum se află în prag de faliment. „Vă pot spune că, în acest moment, Farul este mort şi neîngropat. Sunt datorii foarte mari către jucători, de zeci de miliarde de lei vechi, aproximativ două milioane de euro datorii către furnizori, în to­tal peste 100 de miliarde de lei vechi”, a declarat vicepreşedintele Con­si­liu­lui Judeţean, Cristinel Dragomir.

Vånzarea jucătorilor, cu aprobarea Finanţelor
Cea mai interesantă situaţie a apă­rut însă în judeţul Argeş, unde Fiscul a pus sechestru asigurator pe 12 fotbalişti de la trei cluburi: FC Argeş, Dacia Mioveni şi Interna­ţio­nal Curtea de Argeş. Potrivit Direc­ţiei Finanţelor locale, măsura asiguratorie a fost dispusă în urma unui control care a evidenţiat nereguli în privinţa impozitelor pe salariile ju­că­torilor, care au fost calculate la un nivel de 16%, pentru convenţii civile, deşi în cazurile respective ar fi trebuit să se reţină 16%, plus celelalte im­pozite aferente unui contract de muncă. „Patronii echipei Interna­ţio­nal Curtea de Argeş au cerut aprobare pentru vânzarea jucătorilor, ca­re se aflau în proprietatea Direcţiei locale a Finanţelor, către Pandurii Tg.-Jiu. Li s-a dat, cu condiţia ca banii încasaţi din vânzarea acestora să fie viraţi la bugetul de stat”, a declarat pentru SFin directorul DGFP Argeş, Dorin Falcă. Datoria la buget a echipei de fotbal este de circa 30 de miliarde de lei vechi. „Noi am înche­iat actele de verificare la toate echi­pe­le, şi cluburile au intrat în executare. S-au făcut contestaţii la actele de control şi la deciziile de impu­nere. Internaţional a contestat executarea şi s-a dat o hotărâre de suspendare a procedurilor până la cla­rificarea situaţiei”, a precizat Dorin Falcă.
Sechestrul pe jucători a fost exersat şi de Direcţia Finanţelor Timiş. „În instanţă ni s-a dat câştig de cau­ză. Se poate institui sechestru pe fotbalişti, este perfect legal, problema apare când ajungi la valorificare. Nu poţi vinde un jucător ca pe un kilogram de brânză, e o piaţă specială”, a nuanţat pentru SFin Mircea Si­me­ria, şeful Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlo­cii din cadrul Direcţiei Finanţelor Ti­­miş. Fiscul local a început o in­spec­­ţie la FC Timişoara, echipa patro­na­tă de omul de afaceri Marian Iancu. Pri­ma decizie a venit de cu­rând: se­chestru pe un cont al societăţii de pes­te un milion de euro, pentru obli­gaţii neplătite la termen de FC Ti­mi­şoara. „Controlul este acum acolo, s-au cerut verificări în­cru­cişate în ţară. Dacă aceste controale vor arăta că nu s-au plătit către buget sumele asociate convenţiilor civile se va in­stitui obligatoriu exe­cu­tarea silită. Nu ne permitem să stăm, avem indicatori de îndeplinit şi orice nerealizare ne trage în jos”, a explicat Simeria.

Dinamo, un posibil precedent
Şi cluburile cu ştaif au probleme. Dincolo de jena financiară care le-a plasat în insolvenţă, pe unele, pentru o perioadă, cum a fost cazul Ra­pi­dului, altele au de suferit după con­troalele de fond efectuate de ANAF. La Steaua, controlul Fiscului a fost suspendat, dar patronul clubului şi-a făcut calculele: a avut buget de câteva milioane de euro în fiecare an, din 2005 până acum, a plătit ju­cătorii pe convenţie civilă, iar statul i-a luat 32% din aceste sume. Pentru convenţii civile, la fiecare euro cheltuit cu jucătorii, bugetul a încasat deja 32 de cenţi. Acum însă i s-a spus că trebuie să plătească diferenţa de până la 83% pentru ultimii cinci ani, iar asta înseamnă alţi 51 de cenţi la fiecare euro cheltuit din 2005, bani pe care trebuie să-i verse la buget dacă ANAF va obţine câştig de cauză în justiţie. Adică multe milioane de euro.
Toate speranţele se îndreaptă că­tre Dinamo, care a obţinut o ho­tă­râre judecătorească de desfiinţare a deciziei de impunere pentru suma de 43.925.098 de lei pentru neplata TVA, a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor la fondul de accidente, CAS şi fondul de pensii. „Dacă ANAF a pierdut disputa juridică cu Di­na­mo, lucrul este judecat. Procesul câş­tigat de Dinamo este un precedent”, crede Dumitru Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). El a precizat pentru SFin că anul acesta este posibil să nu fie afectat campionatul, „dar cel viitor si­gur”. Vor fi cele mai mari proble­me financiare din istoria fotbalului ro­mânesc, a prezis cel gratulat cu ape­lativul „oracolul din Bălceşti”.
Însă problema nu este nici pe de­parte rezolvată, întrucât Dinamo a câştigat pe viciu de procedură, iar des­fiinţarea deciziei de impunere s-a dat odată cu dreptul de reverificare a activităţii clubului. În plus, suma de plată a vizat doar diferenţa ce trebuie plătită bugetului pentru con­ven­ţiile civile încheiate de club. În scurt timp însă vor apărea normele de aplicare a Ordonanţei 50/2010, iar lucrurile se vor complica şi mai mult.
Sub asaltul Finanţelor, care nu văd în fotbal decât banii ce n-au fost plătiţi bugetului, cluburile încearcă să se apere şi să facă front comun pentru a rezista. În Adunarea Ge­ne­rală ce a avut loc săptămâna trecută la sediul LPF a fost evaluată posibilitatea de aplicare a unei politici co-mu­ne a cluburilor, atât pe linie ad­mi­nistrativă - de propunere a unor norme care să menţină fotbalul „în viaţă” -, cât şi prin atacarea pe linie conten­cioasă a actelor normative şi decizii­lor care ar fi „contrare spiritului legii şi sportului”.
„Am discutat despre organizarea unor grupuri de avocaţi şi consultanţi fiscali care să lucreze împreună şi s-a pus la punct o ministrategie ce trebuie bine coordonată la nivel naţional”, a declarat pentru SFin Că­tă­lin Ciubotă, avocatul LPF şi al echi­pei Steaua. Nu vor fi apă­rate doar cluburile din Liga I, ci tot ceea ce înseamnă fotbalul româ­nesc. O speranţă există, avocaţii bi­zuindu-se pe o ordonanţă care a mo­dificat în 2005 Legea sportului şi a permis în­che­ie­rea convenţiilor ci­vi­le, care erau ex­cep­tate de la regimul fiscal tradiţional.
Dacă fotbaliştii vor avea câştig de cauză, rămâne de văzut. Sindicatele sunt alături de Fisc, ANAF este determinată să aducă la buget banii cuveniţi, iar Ordonanţa 50/2010 este pe cale să înscrie cel mai spectaculos gol într-un sport pus deja la pământ de criza economică.